24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Nu voi accepta niciun fel de prelungire a vreunui acord de împrumut fără argumente foarte clare, iar rolul Ministerului Finanţelor va fi unul activ, nu doar de colector de informaţii legate de modul în care se derulează anumite proiecte, a declarat, luni, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, în cadrul unei conferinţe de presă la Guvern, după întâlnirea cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Andrew McDowell.
„Cred foarte clar că Ministerul de Finanţe trebuie să aibă un rol important nu doar acela de a colecta informaţiile legate de modul în care se derulează împrumuturile cu Banca Europeană de Investiţii şi de situaţia acelor proiecte, ci şi de implicare în mod activ, trimestrial, cu discuţii la minister pentru a vedea exact dacă au fost blocaje şi, mai ales, care sunt soluţiile pentru a face ca împrumuturile să fie trase la timpul asumat alături de finanţator. Nu voi accepta niciun fel de prelungire a vreunui acord de împrumut fără argumente foarte clare. Nevoile în România sunt foarte mari, pe diferite zone de interes pentru cetăţeni şi nu cred că putem justifica prin faptul că echipele destinate să facă acest lucru la nivel de ministerelor de linie şi nu numai nu-şi fac treaba cum ar trebui. Rolul Ministerului de Finanţe va fi unul activ pentru ca lucrurile să meargă aşa cum ne dorim cu toţii”, a spus Teodorovici.
Ministrul Finanţelor a precizat, totodată, că în cadrul în întâlnirii pe care a avut-o luni cu oficialul BEI au fost discutate o serie de subiecte, printre care înfiinţarea Fondului Suveran sau a Băncii de Dezvoltare a României.
„Astăzi (luni, 19 februarie 2018, n.r) a fost o discuţie şi de ordin tehnic, la care a participat atât vice-prim ministrul Viorel Ştefan, cât şi colegii mei miniştri, care au în derulare finanţări cu Banca Europeană de Investiţii, că vorbim de Sănătate, Transporturi, Mediu, Fonduri Europene. Au fost subiecte extrem de interesante şi de primă importanţă, cum ar fi: înfiinţarea Fondului Suveran, Banca de Dezvoltare a României, Legea Parteneriatului Public-Privat, achiziţii publice, spitale regionale, infrastructura de cale ferată şi rutieră şi, desigur, un mod mai atractiv de a derula fondurile europene pe instrumentele financiare pe care celelalte state europene deja le utilizează. Un rol foarte important ar putea să-l joace Banca Europeană de Investiţii, în viitor, în consultările pe noul cadru financiar multianual. Aici urmărim cu foarte mare interes care este rolul băncii, şi sunt convins să va fi unul extrem de important. Este un subiect dificil şi sensibil asupra căruia România trebuie să focalizeze toată atenţia, astfel încât şi pe viitor fondurile alocate să fie unele consistente. Desigur, este important şi modul în care cheltuim aceşti bani”, a subliniat oficialul.
Conform datelor BEI, prezentate luni într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, volumul total al împrumuturilor acordate României de către instituţia bancară europeană a depăşit 13 miliarde de euro, de la începutul operaţiunilor în ţara noastră, în 1992, şi până în prezent.
Din acest total, numai în 2017 sprijinul acordat de către Grupul BEI, compus din Banca Europeană de Investiţii şi filiala sa, Fondul European de Investiţii (FEI), s-a ridicat 1,9 miliarde de euro, din care peste 1,3 miliarde de euro au fost reprezentate de împrumuturile BEI, iar 551 de milioane de euro din FEI sub formă de garanţii şi investiţii de capital în întreprinderi mici.
Sprijinul Grupului BEI pentru România reprezintă circa 1,04% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, plasând astfel România pe locul 5 între statele membre ale UE din acest punct de vedere şi peste media Uniunii, de 0,46%. AGERPRES
