Breaking News

Municipiul Iaşi a semnat rezoluţia de aderare la proiectul de Unire a Basarabiei cu România

Întrunit vineri, 30 martie, în şedinţă ordinară, plenul Consiliului Local al Municipiului Iaşi a aprobat cu unanimitate de voturi Rezoluţia de aderare a municipiului Iaşi la proiectul de Unire a Basarabiei cu România, Rezoluţia, care a fost citită în plenul Consiliului Local de primarul Iaşului, Mihai Chirica, susţine necondiţionat proiectul unirii grabnice a Basarabiei cu Ţara-Mamă şi angajarea Legislativului local ieşean în eforturile privind realizarea acestui dezideratal tuturor românilor. „Cred că am reușit să redactăm una dintre cele mai reprezentative rezoluții privind Unirea Basarabiei cu România. Trebuie să spun, fără echivoc, că o parte din această rezoluție se bazează pe decizia Senatului Statelor Unite ale Americii, care în 1991 a spus că sprijină necondiționat Unirea Republicii Moldova cu țara noastră. O altă parte din document se bazează pe discuțiile și dezbaterile pe care le-am avut atât în Liga Aleșilor Locali Unioniști, cât și cu societatea civilă, respectiv cu asociațiile studențești și organizațiile unioniste, atât din România, cât și de pe malul stâng al Prutului. Cu toate punctele enunțate, concluzia este una singură: Unirea Basarabiei cu România este un act de reparație istorică, care vine din trecuturile seculare ale acestei regiuni și care trebuie dusă la bun sfârșit”, a declarat primarul Mihai Chirica. Într-o atmosferă solemnă, documentul a fost semnat de toţi cei 27 de consilieri locali şi de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica. Iată, în continuare, textul integral al rezoluţiei:

 

  • Întrucât Statul Medieval Moldova și-a câștigat independența în secolul al XIV-lea.
  • Întrucât Orașul Iași a fost capitala Moldovei istorice între anii 1564 si 1862,
    fiind astfel capitala ținutului dintre Prut si Nistru pana la momentul de trista amintire 12 mai 1812.
  • Întrucât Moldova a fost invadată în 1806 de către Armata Rusă, partea răsăriteana a Moldovei fiind anexată de către Imperiul Rus în 1812, ca urmare a Tratatului Ruso-Turc de la București.
  • Întrucât ieșenii, între moldoveni, s-au aflat în primele rânduri ale Revoluției
    române din 1848, care a început la Iasi si a conturat primul proiect de țară al României, care avea în vedere adoptarea valorilor culturale si politice ale Occidentului civilizat, introducerea democrației liberale si a statului de drept, precum si realizarea unității naționale a tuturor romanilor într-un stat modern.
  • Întrucât alegerea ca domnitor la Iasi, la 5 ianuarie 1859, a unionistului Alexandru loan Cuza a reprezentat primul pas către realizarea Unirii Principatelor Române și formarea României ca stat național modern.
  • Întrucât la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus și înființarea unor state separate.
  • Întrucât la 2 decembrie 1917 Sfatul Țării, Adunarea Constituantă Moldovenească aleasă în mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent.
  • Întrucât la 20 martie 1918 Adunarea Constituantă (Sfatul Țării) a votat unirea Basarabiei cu România.
  • Întrucât la 27 Martie 1918, când s-a proclamat Unirea Basarabiei cu Romania, la 28 Noiembrie 1918, când s-a declarat Unirea Bucovinei cu Romania și la 1 Decembrie 1918, când s-a realizat și ultima etapă a Marii Uniri odată cu Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei si Maramureșului cu România, Regele și Regina României, Guvernul, Parlamentul se găseau la Iași, unde funcționa capitala temporara a Țării.
  • Întrucât ”Statele Unite, Franța, Italia, Marea Britanie, Japonia și restul statelor aliate au aprobat și au recunoscut în mod explicit reunirea Moldovei cu România în Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920”[1]

Întrucât forțele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul României la 28 iunie 1940 și au ocupat estul Moldovei, Bucovina de Nord și Herța, încălcând Carta Ligii Națiunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul General pentru Renunțarea la Război

  • din 1928, Pactul Româno-Sovietic de Ajutor Reciproc din 1936, Convenția pentru Definirea Agresiunii din 1933 și principii general recunoscute ale dreptului internațional.
  • Întrucât asupra anexării Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Herței s-a hotărât în mod prospectiv în anumite protocoale secrete dintr-un tratat de neagresiune încheiat între URSS și Germania la 23 august 1939.
  • Întrucât între 1940 și 1953 sute de mii de români din Basarabia și Bucovina au fost deportați de Uniunea Sovietică în Asia Centrală și Siberia.
  • Întrucât Guvernul Statelor Unite și-a exprimat în mod repetat refuzul de a recunoaște ocuparea de teritorii în urma termenilor pactului Ribbentrop-Molotov, inclusiv anexarea Estoniei, a Letoniei și a Lituaniei în 1940.
  • Întrucât Guvernele Regatului Unit, Uniunii Sovietice și Statelor Unite sunt părți ale Cartei Atlanticului din 14 august 1941, în care semnatarele și-au declarat „dorința de a nu fi martore la schimbări teritoriale care nu concordă cu voința exprimată în mod liber a popoarelor interesate” și și-au afirmat dorința „de a fi martore la restaurarea drepturilor suverane și a autoguvernării către cei care au fost vitregiți cu forța de ele” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
  • Întrucât la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba română ca limbă oficială a Republicii și a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupației, ca alfabet al românei scrise.
  • Întrucât în martie 1990 poporul român al Moldovei a putut vota, în alegeri libere și corecte, deputați pentru Consiliul Suprem al Moldovei.
  • Întrucât la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a reinstaurat steagul românesc ca steag oficial al republicii.
  • Întrucât la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat Republica Moldova stat suveran.
  • Întrucât la 16 decembrie 1990 peste opt sute de mii de români s-au strâns la A Doua Mare Adunare Națională în capitala Moldovei, Chișinău, să declare independența națională a românilor din teritoriile ocupate.
  • Întrucât poporul Moldovei a refuzat să ia parte la referendumul sovietic din 3 martie 1991, în ciuda eforturilor guvernamentale sovietice de amenințare și intimidare a poporului moldovean spre a accepta un nou tratat unional.
  • Întrucât, în temeiul articolului 8 din Actul Final de la Helsinki, „toate popoarele au mereu dreptul, în deplină libertate, să-și hotărască, când și dacă doresc, statutul politic intern și extern, fără ingerințe exterioare și să își urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială și culturală”

 

Consiliul Local al Municipiului Iași, constituit în temeiul Legii 215/2001 privind administrația publică locală, adoptă următoarea rezoluție:

 

  1. Susținem necondiționat proiectul de unire cât mai grabnică a Moldovei de dincolo de Prut cu România, în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam.

 

Ne angajăm să ne implicăm în procesul de reîntregire națională prin mijloace pașnice, cu respectarea democrației și statului de drept, ca reparație morală pentru suferințele trecutului și prezentului, ca formă de cinstire a tuturor celor care au suferit, atât de pe

  1. urma Pactului Ribbentrop-Molotov dar și a regimului stalinist, instaurate în urma celui de al Doilea Război Mondial.

 

  1. Vom sprijini prin mijloace pașnice, ale democrației și statului de drept, unirea tuturor teritoriilor cu aceeași limbă și tradiție cu noi, pentru ca fii și nepoții noștri să se bucure de un viitor în libertate, prosperitate și democrație, ca șanse de împlinire pe care generația contemporană nouă nu le-a avut.

 

  1. Vom acționa prin toate demersurile legale pentru integrarea într-un singur corp a întregii diaspore române, indiferent de unde provin românii plecați în străinătate, din România, Basarabia, Bucovina de Nord sau alte ținuturi românești.

 

  1. Vom sprijini prin toate demersurile democratice și ale statului de drept integrarea bisericilor de pe cele două maluri ale Prutului, sub conducerea Patriarhului României.

 

  1. Vom sprijini pe toate căile legale schimburile permanente de cetățeni dinspre Basarabia spre România, pentru a-și desăvârși educația, cultura și întregirea spiritului de neam românesc, dar și dinspre România spre Basarabia pentru strângerea relațiilor pe plan cultural, social, economic, uman.

 

  1. Vom căuta, prin mijloace prevăzute de lege și de statul de drept, difuzarea către Basarabia a cât mai multor manuale școlare, cărți, publicații diverse în limba română, necesare prezentării adevărului istoric în ceea ce privește legăturile de sânge între cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului.

 

  1. Vom sprijini schimburile culturale și academice și de orice fel care favorizează demersul românilor de pe ambele maluri ale Prutului în vederea înfăptuirii unirii Basarabiei cu România.

 

Să ne ajute Dumnezeu ca într-o bună zi să trăim clipa fericită a unirii depline, când nu va mai fi graniță pe Prut, iar oamenii dintre Nistru și Tisa vor munci împreună la realizarea obiectivelor comune, alături de celelalte popoare ale Europei.

 

Prin prezenta Rezoluție unionistă ne exprimam bucuria de a împărtăși cu frații noștri basarabeni sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, sub tricolor, în cadrul valorilor naționale si democratice ale spațiului cultural românesc.

 

Trăiască Unirea Basarabiei cu Romania!