„Protocolul care a fost semnat în 2009 cu SRI a fost aplicat în DNA. El a fost comunicat în DNA imediat după semnare. Cu aprobarea procurorului-şef al Direcţiei, s-a dispus multiplicarea şi s-a comunicat tuturor procurorilor din subordine. A fost distribuit procurorilor din subordine pentru luare la cunoştinţă, ulterior procurorii din subordine au aplicat acest protocol, sunt în arhiva instituţiei numeroase adrese semnate chiar de către domnul Morar, adrese trimise la SRI în temeiul documentului semnat. Deci există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat. Apoi, singura observaţie pe care a făcut-o DNA la momentul încheierii protocolului şi discuţiile referitoare la acest protocol nu au vizat legalitatea protocolului, ci practic DNA dorea să aibă un protocol direct cu SRI, iar comunicarea cu SRI să nu se facă prin procurorul general, ci în mod direct”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.

Kovesi a mai precizat că atunci când i-a încetat mandatul de procuror general, Daniel Morar a fost delegat în funcţia de conducere a Ministerului Public şi a exercitat atribuţiile de procuror general din octombrie 2012. „Deci dacă acest protocol ar fi avut dispoziţii în contradicţie cu legea, sunt convinsă că ar fi dispus denunţarea acestui protocol”, a completat aceasta.

Actualul procuror-şef DNA a precizat că documentul era secret doar faţă de terţe persoane, nu faţă de procurorii din DNA şi din ministerul Public şi, prim urmare, putea fi denunţat, în caz de nereguli.

„S-a constituit un grup de lucru care a elaborat un proiect de protocol, acest proiect a fost distribuit tuturor structurilor de parchet. În 2009 lucrau cam 2.500 de procurori în România. Toţi au citit protocolul, au făcut observaţii scrise, unele au fost chiar inserate în protocol. Acest protocol a fost aplicat de mii de magistraţi timp de 7-8 ani de zile, nimeni nu a făcut vreodată vreo sesizare că ceva ar fi nelegal. Mai mult, domnul a exercitat atribuţii de procuror general, dumnealui dacă considera că protocol nu era legal, putea oricând să îl denunţe. Dar acest lucru nu s-a îmtâmplat”, a completat Kovesi.

Procurorul şef DNA a mai spus că, înainte de 2009, existau trei protocoale semnate cu Serviciul Român de Informaţii. Un protocol semnat în 2003 între PNA şi SRI, care se aplica de către DNA şi care a fost denunţat prin acest protocol semnat în 2009. Mai exista şi un alt protocol semnat de Parchetul General şi SRI şi un al treilea protocol semnat de Parchetul Curţii de Apel şi SRI.

„Deci aveam trei protocoale anterioare cu SRI semnate cu structuri de parchet diferite, care conţineau reguli diferite. Erau secrete la acel moment, nu înţelejg de ce sunt secrete acum şi , dacă acest protocol din 2009 a fost declasificat, de ce nu au fost declasificate şi cele anterioare? „, a arătat Kovesi.

Reacţia procurorului-şef DNA vine după ce fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar, a declarat, pentru blogul jurnalistei Sorina Matei, că imediat după ce i s-a adus la cunoştinţă protocolul SRI-PÎCCJ a anunţat-o pe Laura Codruţa Kovesi, procuror general la acea vreme, că nu îl va respecta, unele dintre dispoziţii încălcând legea.

Daniel Morar a condus DNA în perioada 2005-2012, iar din octombrie 2012 şi până în aprilie 2013, a ocupat poziţia de Prim Adjunct delegat al Procurorului General al României . Din anul 2013, Morar este judecător al Curţii Constituţionale a României.

Kovesi: Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, ci doar activităţi tehnice

Laura Codruţa Kovesi a declarat, marţi, că în protocolul semnat cu SRI nu există noţiunea de „echipă mixtă”, ci „echipă comună”, iar ofiţerii Serviciului nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice.

„Protocolul nu se numeşte de colaborare, există protocol de cooperare. Cooperare, nu colaborare, sunt termeni total diferiţi. Colaborare presupune altceva. Părţile cooperează potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în lege. Atât. Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferenţă între colaborare şi cooperare -n.r.). A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. Nu este echipă mixtă. Ceea ce s-a scris în comunicatul de presă este exact cum este în realitate. Sunt termeni diferiţi, cu noţiuni diferite. Echipă mixtă înseamnă că atunci când un ofiţer SRI spre exemplu cu un procuror au o echipă mixtă, pot să facă aceleaşi chestiuni. Ori în realitate, aceste echipe comune se desfăşurau doar pentru realizarea anumitor activităţi. Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Europa Fm.

Procurorul şef DNA a exemplificat ce se întâmpla în cadrul acestor echipe comune.

„Atunci când procurorul solicita efectuarea unui filaj, pentru a prinde în flagrant o persoană, se întocmea această echipă comună. Ce însemna? Că procurorul putea să discute, să poarte un dialog cu ofiţerii care făceau filajul. Pentru că trebuie să existe un dialog: S-a întâlnit persoana care e filată cu denunţătorul? S-au dat banii? Procurorul poate sau nu să intervină? … Sigur că trebuia să existe un dialog. Ori, această activitate nu putea s-o facă procurorul singur. Atunci, acest protocol a stabilit limitele şi competenţele pe care le avea fiecare membru. Nu există noţiunea de echipă mixtă în acest protocol şi nu este o colaborare, ci o cooperare”, a completat Kovesi.

Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.

Printre obiectivele cooperării se numără, printre altele, „constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părtilor, în vederea documentării faptelor prevazute la art.2”.

Articolul 2 prevede ca părţile, respectiv SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cooperează, potrivit competentelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii.