TERORIȘTII ÎȘI CONTINUĂ MĂCELUL

În timp ce noi, mioriticii, încă ne mai jucăm cu pistoalele de apă și puștile cu baloane de săpun, imaginându-ne mari conflagrații mondiale, la mesele din sufragerie se duce adevărata încleștare a puternicilor lumii, cu un Donald Trump scăpat de sub control și cu un Vladimir Putin proaspăt mânjit cu sângele victimelor dovedite a fi potrivnice planurilor sale de mărire. Cu noi este foarte simplu să se lupte, cu atât mai mult cu cât există experiența de pe frontul pe care scheaună cățelușii care se cred tari în gură și iuți de picioare.

Rămâne în câmpul tactic Siria cu măcelul incredibil pe care această țară plină de istorie veche îl suportă de peste șapte ani, cu o populație civilă adunată într-o singură rană vie și sângerândă, crudă și plină de durere. Siria a ajuns să-și plângă victimele, să se lase atacată de lepra terorismului mondial Stat Islamic.

Vorbim astfel despre un teritoriu în care vechimea este una dintre atuurile istorice ale teritoriului. ”Siria este situată în regiunea supranumită „Cornul Abundenței„, care formează un arc adânc începând din Irak, trecând pe la confluența fluviilor Tigru și Eufrat, cuprinzând teritoriul Siriei centrale și al Israelului și continuând până în Valea Nilului în Egipt. La nord și la sud de această regiune, se întind deșerturi vaste și stepe care au fost transformate parțial în ogoare roditoare, datorită irigațiilor artificiale, practicate aici de mii de ani. Controlul guvernului sirian se întinde azi la doar 30-40% din teritoriul de jure al statului și asupra a mai puțin de 60% din populație. O țară cu câmpii fertile, munți înalți și deșerturi, Siria este casa diverselor grupuri etnice și religioase, inclusiv arabi sirieni, greci, armeni, asirieni, kurzi, cerchezi, mandeeni și turci. Printre grupările religioase se numără suniții, creștinii, alaviții, druzii, mandeenii, șiiții, slafiții și yazidii. Arabii suniți constituie cel mai mare grup comunitar din Siria. Denumirea românească „Siria” era altădată sinonimă cu Levantul (cunoscut în arabă ca al-Sham), deși statul modern cuprinde teritorii ale mai multor regate și imperii vechi, inclusiv civilizația eblană a mileniului 3 î. Hr. Capitala sa, Damasc, este printre cele mai vechi orașe locuite continuu. În epoca islamică Damascul a fost sediul Califatului Omeiad și capitala provincială a Sultanatului Mameluc din Egipt.

De la aproximativ 10.000 î.Hr., Siria a fost centrul culturii neolitice, unde a apărut agricultura și creșterea vitelor pentru prima dată în lume. Perioada neolitică ulterioară se caracterizează prin case dreptunghiulare ale culturii Mureybet. În perioada Neoliticului pre-ceramică, oamenii foloseau vase de piatră, ghips și var alb. Găsirea uneltelor obsidiene din Anatolia sunt dovezi ale relațiilor comerciale timpurii. Orașele Hamoukar și Emar au jucat un rol important în timpul Neoliticului târziu și a Epocii Bronzului. Arheologii au demonstrat că civilizația din Siria a fost una din cele mai veche de pe Pământ, probabil precedată doar de cea a Mesopotamiei”.

Siria a ajuns astfel imaginea afumată a unei ruine din care nu se mai poate salva practic nimic. A rămas tentantă istoria spațiului care astăzi adăpostește moartea și urmările ei, durerea și sacrificiul populație civile de a rămâne fidelă locului natal, chiar dacă acesta a fost transformat într-un abator în aer liber în care se moare în același ritm dictat de nevoia de a respira. Se poate spune că în Siria astăzi cei care respiră o fac pentru a muri.

În același timp SUA și Federația Rusă, Donald Trump, respectiv Vladimir Putin, își arată unul altuia colții, mârâitul și buca plesnită, încercând astfel să decodifice prin semne intențiile în marea lor parte ascunse de a subjuga încă o țară, încă un punct strategic, încă un interes cu un potențial geostrategie ce  u poate fi neglijat.

Americanii amenință cu rachetele lor devenite între timp inteligente, Vladimir Putin, după cum reacționează, parcă de-abia aștepta o astfel de întâlnire, cu ceva sau cineva inteligent, totul se consumă după un scenariu imprevizibil.

Donald Trump: ”Rusia trebuie să se pregătească pentru că rachetele vor veni! Acestea sunt noi și inteligente”. În replică rușii răspund de această dată prompt: ”Rachetele inteligente trebuie să zboare împotriva teroriștilor și nu a guvernului legitim sirian”. În timp ce puternicii lumii se ciondănesc în direct,  teroriștii își continuă măcelul nederanjați parcă de  nimeni!

ADI CRISTI