Viorel Ştefan: Deficitul bugetar pentru 2018 cu siguranţă se va situa sub obiectivul de 3% din PIB

Deficitul bugetar pentru 2018 se va situa cu siguranţă sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, a afirmat, marţi, viceprim-ministrul Viorel Ştefan.

„Referitor la deficitul bugetar pentru 2018, acesta, cu siguranţă, se va situa sub obiectivul de 3% din PIB, în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Totodată, ajustarea deficitului structural în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este planificată să înceapă din anul 2019”, a declarat Viorel Ştefan la dezbaterea „Semestrul European 2018: Recomandări specifice de ţară şi măsuri naţionale de răspuns”, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe.

Totodată, vicepremierul a precizat că investiţiile sunt „o prioritate” a Guvernului pentru acest an.

„În privinţa investiţiilor, acestea constituie o prioritate a Guvernului pentru acest an, accentul urmând să fie pus pe sprijinirea autorităţilor contractante în pregătirea proiectelor de investiţii publice, precum şi pe raţionalizarea procesului de investiţii publice. De asemenea, în vederea accelerării investiţiilor, Guvernul a întreprins deja demersuri pentru modernizarea şi simplificarea cadrului normativ care guvernează achiziţiile publice la nivel naţional”, a spus Viorel Ştefan.

De asemenea, el a precizat că România participă activ la toate etapele Semestrului European şi menţine un dialog constant şi consolidat cu Comisia Europeană.

„Publicarea de către Comisie a propunerilor de recomandări specifice de ţară pentru statele membre, în luna mai, constituie unul dintre momentele cheie ale Semestrului. Obiectivul general al propunerilor de recomandări pe anul acesta este de a încuraja statele membre, în contextul economic favorabil actual, să adopte măsuri care să sporească rezilienţa economiilor naţionale”, a arătat Viorel Ştefan.

El a precizat că, pentru România, cele trei recomandări din 2018 includ aspecte privind politica fiscal-bugetară, dialogul social şi guvernanţa participativă, protecţia socială, educaţia, sănătatea, mai buna reglementare, prioritizarea şi implementarea investiţiilor în infrastructura mare, achiziţiile publice şi guvernanţa corporativă a companiilor de stat.

„Vă asigur că Guvernul României va răspunde recomandărilor specifice de ţară prin măsuri care vor confirma voinţa politică pentru continuarea reformelor şi pentru consolidarea capacităţii administrative necesare implementării acestora, bineînţeles în acord cu angajamentele asumate prin Programul de guvernare 2018-2020. În ansamblu, România a progresat în punerea în aplicare a recomandărilor specifice de ţară începând din 2013, unele reforme fiind continuate, potrivit constatărilor Comisiei Europene, chiar şi în perioadele dificile din punct de vedere economic”, a mai afirmat Viorel Ştefan.

La rândul său, prezentă la dezbatere, senatorul Gabriela Creţu, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, a spus că „Semestrul European vine să suplinească lipsa unei politici economice şi bugetare comune”.

„Atingerea unor obiective comune de către state aflate în situaţii economice şi financiare, dar mai ales sociale diferite, presupune măsuri adaptate acestora. În mod declarativ, toţi factorii implicaţi sunt de acord că nu există soluţii universal valabile (…) Obiectivul general comun ar fi convergenţa şi coeziunea. În cazul Semestrului European, argumentele sunt în principal cele de natură financiar-economică (…) Coeziunea şi convergenţa sunt obiective care trebuie atinse şi pot fi atinse, dacă măsurile stabilite la ambele niveluri, naţional şi european, sunt concertate, converg ele însele”, a mai afirmat Gabriela Creţu.

Dezbaterea „Semestrul European 2018: Recomandări specifice de ţară şi măsuri naţionale de răspuns” este organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Institutul European din România. La eveniment participă şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, alături de reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Ministerului Educaţiei, ai Blocului Naţional Sindical şi ai Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater”. AGERPRES