Comisia de la Veneţia a prezentat vineri avizul preliminar pe tema proiectelor de amendamente asupra a trei legi din România în domeniul justiţiei, după sesizări de evaluare făcute de preşedintele României şi de Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În conformitate cu procedura avizelor preliminare în cazurile urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat transmiterea evaluării autorităţilor române. Comisia de la Veneţia urmează să susţină acest aviz, fără modificări, în sesiunea plenară din octombrie.

Potrivit raportului, Comisia de la Veneţia formulează următoarele recomandări adresate autorităţilor din România:

– „să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”;
– „să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”;
– „să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”.

Comisia de la Veneţia constată în raportul de evaluare, la punctele 38 şi 39, că, potrivit propunerilor, CSM primeşte un „rol decisiv” de responsabilitate în procedurile de numire şi revocare a magistraţilor. „Modificarea majoră care derivă, în noul sistem, este că preşedintele va fi exclus în totalitate din procedurile de numire şi revocare”, observă Comisia de la Veneţia.

„Procesul legislativ, care a generat clivaje majore în societatea din România, a fost criticat pentru că a fost excesiv de rapid, din cauza lipsei transparenţei şi pentru că a fost efectuat în absenţa consultărilor complete şi eficiente”, concluzionează Comisia de la Veneţia.

Răspunsul Comisiei de la Veneţia vine ca urmare a solicitării transmise în acest sens de către preşedintele Klaus Iohannis în data de 3 mai 2018. Solicitarea viza cele trei legi ale justiţiei: modificarea Legii 303/2004, privind statutul procurorilor şi judecătorilor, modificările Legii 304/2004, privind organizarea judiciară, şi modificările Legii 3017, care vizează organizarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste legi au fost adoptate de Parlament, dar s-au întors spre reexaminare de la preşedintele Klaus Iohannis. De asemenea, legile au fost atacate la Curtea Constituţională, în repetate rânduri, de către şeful statului, partidele din opoziţie sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.MEDIAFAX