24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Se joacă la intimidare. Atunci când ți-e frică de ceva, că acel ceva ar putea să se întâmple, indiferent de ce îți oferă realitatea, cel mai bine ar fi să o faci pe-a prostu și să țipi ca din gură de șarpe că acel ceva se va întâmpla, că știi tu de pe surse despre acest lucru. Exemplu cel mai la îndemână poate fi spaima unora referitoare la adoptarea OUG privind amnistia și grațierea, speculată ca acesta va fi aprobată în ședința de guvern devansată cu o zi. Pe ordinea de zi acest act normativ nu apare. Nici în declarațiile primului ministru, ale liderului PSD sau ale președintelui Senatului nu regăsim această posibilitate. Singura sursă rămâne informația venită ”pe surse” și vehiculată de acea parte a presei rămasă fără susținere, fără ”obiectul muncii” în urma ”decapitării” Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA și a celorlalte personaje conducătoare din statul paralel, precum și ridiculizarea misiunii militanților #rezist.
Trăim într-o lume în care agenda zilei este influențată nu de un taifun, nu de un uragan, ci chiar și de o nevinovată briză, ce ar putea să ne dea peste cap ziua și noaptea.
Această strategie de a induce în realitate o grijă în plus, în jurul căreia să se reușească brodarea iminentului dezastru, a dat rezultate până acum. Cred că este timpul să ne deșteptăm, să ne dăm seama că niște oligofreni (și după înfățișare și după acțiune) nu au cum să ne domine. Deja jandarmii au început să se deștepte, să-și ia în serios misiunea, fugărind pur și simplu pe inconștienții care ar fi dorit să ocupe din nou străzile, cu tot felul de bannere, de lozinci, de produse îndoielnice ale pretinsei lupte pentru valorile democratice. Acum când există o largă reprezentare în parlamentul României, și din partea opoziției și din partea străzii (prin USR) nu știu și nu înțeleg de ce se mai joacă ignorând regulile? Orice bătălie are stabilit un anume câmp de luptă. Când vorbim despre legi, ne gândim la Parlament, singurul for abilitat de lege să se ocupe de legiferare. Când vorbim despre acțiunile Executivului ne gândim la Guvernul României, dar și la Președinția țării. Când vorbim despre Puterea Judecătorească, CSM ar trebui să aibă acea personalitate care să garanteze independența Justiției, care să reușească să facă curățenie generală prin parchetele țării și instanțele de judecată. NU am sesizat nici un protest în fața CSM, de exemplu, atâta timp cât s-a demonstrat cu acte în regulă că independenţa Justiției suferă datorită marilor carențe descoperite în funcționarea internă a DNA, ICCJ, instituţii semnatare a unor înțelegeri ascunse, sub formă de protocol de colaborare, cu SRI, un serviciu căruia i s-a interzis prin lege să desfășoare acțiuni de anchetă penală, în special. Or, din ceea ce a început să iasă la iveală constatăm că SRI nu numai că a participat la astfel de activități din câmpul tactic, nu numai că a urmărit cu asiduitate procesul penal până la hotărârea definitivă, dar el s-a aflat la baza coordonării tuturor etapelor de la învinuire, inculpare, cercetare penală, judecare în prim instanţă, în instanța de recurs și la ÎCCJ, soluția ultimă a acesteia fiind urmărită, condiționată și sugerată, astfel încât, mult trâmbițata luptă împotriva corupției, cu prim miniștri amenințați cu dosare, acuzați de tot felul de fărădelegi, cu miniștri hăituiți, parlamentari de asemenea să se transforme într-o gravă fărădelege, imposibilă de decontat chiar conceptului de luptă împotriva corupției. Laura Codruța Kovesi a orchestrat această agresiune asupra legalității, de pe poziția sa de procuror șef al DNA, acoperindu-se cu tot felul de recunoașteri interne și internaționale, dovedite astăzi a fi de tinichea, fără nici un efect salvator. Nu poți să accepți că o astfel de fufă să-ți ia vederea, să te arunce în noaptea minții și să-și bată joc de cel mai de preț sentiment uman, acela de a-ți iubi libertatea, adevărul și dreptatea, indiferent dacă pentru aceasta trebuie să te desparți de Klaus Iohannis sau de strălucitoarea stea de la DNA, ce s-a dovedit a fi o făcătură, un bec cu leduri pus în spatele unei oglinzi de iarmaroc. Este timpul ca apele să fie separate, astfel încât, fiecare instituție a statului de drept să-și facă ordine în propria-i ogradă, fără a mai sări calul, fără a mai comite ingerințe în celelalte puteri apărate de separația puterilor în stat. Constituția, așa bună sau rea, așa învechită și depășită de evenimentele timpului prezent, trebuie respectată în litera și spiritul ei. Nici un ideal suprem nu ne permite să încălcăm textul constituțional. Deciziile CCR sunt nu numai obligatorii, dar ele ar trebui să fie acceptate imediat, pentru a fi puse în aplicare, indiferent de cât de încet citește unul sau altul. Nu este obligatoriu ca cel care citește o astfel de decizie să o și înțeleagă. Obligatorie este aplicarea ei deîndată!
Până la modificarea Constituţiei, care nu se poate face oricum și oricând, prevederile legii fundamentale a statului sunt obligatorii pentru toți, indiferent de funcții, indiferent de gradul de inteligență sau de handicap al persoanei.
Este timpul ca hastagiștii să meargă la locurile lor de muncă, iar dacă nu au să se odihnească pe băncile parcurilor publice, în așteptarea ajutorului social, căci despre pensie nu poate fi vorba, doar stând pe o bancă! Clasei politice îi mai rămâne șansa să învețe că o opoziție nu înseamnă să faci circ, ci pur și simplu să demonstrezi, cu forțe proprii, că poți fi considerată o alternativă credibilă al guvernare.
ADI CRISTI
