Unii copii au anumite afecţiuni care necesită un regim alimentar strict sau anumite modificări ale dietei.
Iată care sunt sfaturile de nutriţie pentru copiii cu fenilcetonurie, boala Crohn, galactozemie și boala celiacă.
Bolile metabolice apar când reacțiile chimice anormale din corp sunt perturbate, astfel că apar dezechilibre. Metabolismul organismului este afectat și apar o serie de efecte adverse, care pot fi extrem de grave. Vom discuta în cele ce urmează despre două astfel de afecțiuni: fenilcetonuriași galactozemie.
Bolile autoimune sunt bolile în care sistemul imunitar atacă propriul corp, deoarece le depistează fals ca fiind elemente străine. Eliberează proteine numite autoanticorpi pentru a ataca celulele sănătoase. Sunt peste 80 de tipuri de boli autoimune diferite. Mai jos vom discuta despre boala celiacă și boala Crohn, care vizează sistemul digestiv.
Nutriţia face parte din factorii de mediu care afectează incidența diferitelor boli, cum ar fi unele boli alergice, hiperlipidemia, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, sindromul metabolic şi bolile imunologice cum ar fi boala celiacă și diabetul zaharat de tip 1. Pe de altă parte, schimbările în ceea ce priveşte dieta sunt esenţiale în tratamentul unor boli. Pot fi necesare modificări ale alimentaţiei zilnice şi chiar schimbarea formulei de lapte praf.
Anumiţi copii au probleme nutriționale care pot avea efecte imediate și pe termen lung asupra sănătății, creșterii și dezvoltării lor. Iată o prezentare generală a cauzelor, prevenirii, simptomelor și managementului și mai ales cum trebuie schimbată alimentaţia în cazul acesta:
Nutriția în fenilcetonurie
Fenilcetonuria este o afecțiune genetică rară, care determină acumularea unui aminoacid numit fenilalanină în organism. Fenilalanina se găsește în toate proteinele și în alți îndulcitori artificiali.
Afecțiunea este cauzată de un defect al genei care ajută la crearea fenilalanin hidroxilazei (enzima pe care corpil o folosește pentru a transforma fenilalanina în tirozină, pe care organismul trebuie să o creeze pentru epinefrină, norepinefrină și dopamină). Când această enzimă lipsește, corpul nu poate descompune fenilalanina, ceea ce cauzează acumularea de fenilalanină în corp.
Un copil cu fenilcetonurie ușoară poate să nu prezinte semne în primele luni ale vieții. Dacă copilul nu este tratat în acest timp, boala va începe să dezvolte următoarele simptome:
● convulsii
● tremur și agitație
● hiperactivitate
● cap de dimensiuni mici (microcefalie)
● afecțiuni cutanate, cum ar fi eczeme
● miros specific al respirației, urinei
Dacă nu se intervine cu tratamentul eficient, tulburarea poate provoca leziuni ireversibile ale creierului și dizabilități intelectuale în primele câteva luni de viață și probleme de comportament și convulsii la copiii mai mari. Testarea se face de obicei după naștere și după ce copilul a ingerat anumite proteine din lapte praf sau matern.
Odată ce o dietă specifică și alte tratamente necesare sunt administrate, simptomele încep să se diminueze.
● Se vor administra formule de lapte praf bebeluși speciale, fără fenilalanină, ce oferă alte proteine și nutrienți esențiale pentru copii. Intervalul acceptabil al nivelelor plasmatice de fenilalanină în timpul tratamentului este de 2 până la 10 mg per dL (121 până la 605 μmol per L). Toleranța fenilalaninei variază de la sugari la sugari, astfel încât este posibil să fie necesară ajustarea conținutului dietei prin monitorizarea concentrației de fenilalanină din sânge.
● Se vor evita acele alimente și băuturi, inclusiv multe sucuri și alte băuturi care conțin aspartam. Aspartamul este un îndulcitor artificial produs cu fenilalanină.
● Alăptarea la sân trebuie continuată, dar mama trebuie să respecte un regim strict care să conţină un nivem minim de fenilalanină.
●În general, copilul poate mânca toate fructele și legumele (cu excepția leguminoaselor), dar trebuie să discutați cu un nutriționist și să calculați conținutul de fenilalanină pentru a evita depășirea cantității zilnice prescrise. Trebuie limitat consumul de proteine, dar nu redus complet.
Nutriția în galactozemie
Galactoza este o componentă a lactozei, și este întâlnită și în unele fructe și legume. Galactozemiaeste cauzată de mutații ale genelor care ajută la producerea enzimelor necesare pentru a transforma galactoza în glucoză. Părinții unui copil cu galactozemie sunt purtători ai mutației, ceea ce înseamnă că au gena în corpurile lor și pot să o transmită, dar ei înșiși nu vor prezenta niciun semn sau simptom al acestei afecțiuni.
Un bebeluș poate prezenta semne de galactozemie în primele câteva zile de viață dacă consumă lactoza găsită în laptele matern sau în laptele praf. Aceste semne includ:
● refuzul de a mânca
● vărsături
● icter și letargie
Bebelușii cu galactozemie nu au enzima care transformă galactoza în glucoză, un zahar pe care organismul îl poate folosi. Dacă consumă lapte sau alte produse cu lactoză sau galactoză, galactoza se poate acumula în organism și poate afecta celulele și organele. Acest lucru poate duce la orbire, afectare intelectuală severă, probleme de creștere și, în unele cazuri, chiar moarte.
Galactozemia apare de obicei în primele zile sau săptămâni după nașterea bebelușului. Nou-născuții cu galactozemie au adesea simptome precum vărsături, pierderea poftei de mâncare, îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter) și faliment de creștere. De asemenea, ele pot avea ficat mărit (hepatomegalie).
Pentru a trata galactozemia, laptele (inclusiv laptele matern), alte produse lactate și alte surse de lactoză și galactoză trebuie eliminate din dieta bebelușului. Acest lucru poate ajuta la controlul simptomelor, dar chiar și cu modificările corecte ale dietei, galactozemia provoacă adesea probleme grave pe termen lung. Chiar dacă copiii primesc tratament la o vârstă fragedă, întârzierile în procesul de învățare și dezvoltare, precum și defectele de vorbire sunt frecvente.
Deoarece galactosemia este o afecțiune genetică, nu există tratament pentru aceasta. Cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faceți este să luați măsuri de precauție pentru a evita orice efect dăunător.
● Va trebui să evitați hrănirea cu lapte matern. Încercați să utilizați lapte de soia în locul laptelui obișnuit. Laptele de soia este bogat în substanțe nutritive esențiale, dar nu conține galactoză.
● Deoarece nu poate bea lapte matern sau orice altă formulă pe bază de lapte, copilul trebuie să benefizie de suplimente de calciu, dar și de vitamina D și K.
● Deși laptele este cea mai obișnuită sursă de galactoză pentru sugari, sursele de galactoză în afara produselor lactate sunt de asemenea interzise pe măsură ce copilul crește. Multe alimente prelucrate conțin lactoză, așa că trebuie să citiți etichetele nutriționale pentru a evita elemente cum ar fi cazeina, laptele praf pudră, lactoza și zerul. Organele, alimentele cu proteine hidrolizate, legumelele și aditivii alimentari fermentați, cum ar fi sosul de soia, ar trebui de asemenea evitate.
Nutriția în boala celiacă
Simptomele frecvente ale bolii celiace sau celiachiei la copii includ:
● burtică umflată
● diaree și/sau constipație
● disconfort gastric și/sau vărsături
● oboseală și lipsa energiei
● anemie
● afectarea dezvoltării și a creșterii
● dificultăți de concentrare
Diagnosticarea se face pe baza unui simplu test. Este important să se știe dacă boala este prezentă, pentru a se putea interveni la timp și pentru a preveni complicațiile. Acest test măsoară anticorpi specifici din sângele copilului. Dacă acesta are un nivel ridicat al acestor anticorpi, ar putea însemna că el are boală celiacă. Gastroenterologul va face o gastroscopie pentru a confirma dacă copilul are boală celiacă. O gastroscopie se face sub anestezie ușoară și durează aproximativ 10 minute.
În prezent nu există niciun remediu pentru boala celiacă, dar se poate gestiona urmând o dietă strictă, pe toată durata vieții, fără gluten. Chiar și cantitățile de gluten din dieta copilului pot deteriora intestinul subțire al copilului. Așadar, lipirea unei diete fără gluten este foarte importantă.
● Eliminați glutenul din alimentația copilului. Glutenul se găsește în grâu, secară, orz și ovăz. Aceste alimente ar putea include: pâine, prăjituri, biscuiți, cereale mic-dejun, blat de pizza, paste etc.
● Este important ca în casă să nu aveți astfel de alimente cu gluten, pentru a nu expune copilul riscului de a consuma astfel de produse.
● Pregătiți și depozitați toate alimentele fără gluten departe de produsele alimentare cu gluten, folosiți tocătoare și cuțite speciale etc.
● Citiți cu atenție etichetele produselor pentru a depista produsele care conțin gluten, chiar și în cantități mici.
● Glutenul poate fi „ascuns” în multe alimente, inclusiv sosuri și supe, dar și în produse nealimentare, cum ar fi medicamente, suplimente.
●Pot fi consumate cereale fără gluten, fructe, legume, lactate, proteine.
Nutriția în boala Crohn
Boala Crohn este o afecțiune care vizează de obicei intestinul subțire și, mai puțin frecvent, colonul, dar este capabilă să implice restul tractului gastro-intestinal – gura, esofagul și stomacul. Inflamația cronică care stă la baza bolii Crohn provoacă ulcerații, umflături și cicatrizări ale părților intestinului. Diagnosticul bolii Crohn ia în considerare imaginea de ansamblu, care include simptome, examinări, teste de laborator, tehnici de imagistică și endoscopie.
Dintre persoanele diagnosticare cu boala Crohn, 20% sunt copii. Boala Crohn apare la pacienții care pot avea o susceptibilitate genetică – cel mai frecvent din cauza variațiilor genelor specifice.
Semne ale bolii Crohn la copii:
● copilul plânge des și prezintă semne de dureri abdominale dese;
● diaree;
● scădere în greutate;
●scaun cu sânge;
●greață și vărsături;
●febră;
●lipsa energiei;
●afte bucale;
● alergii cutanare și leziuni în jurul anusului;
●pierdere în greutate.
Sfaturi nutriționale pentru părinții care au copii cu boala Crohn:
● Copilul poate mânca proteine, leguminoase, fructe, fructe oleaginoase.
● Nu trebuie consumate cereale, produse lactate cu conținut ridicat de lactoză, cartofi, zaharuri și produse cu zahăr și îndulcitori.
●Evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi şi fibre.
Boala Crohn poate provoca alte probleme, cum ar fi erupții cutanate, probleme oculare, dureri articulare și artrită, pietre la rinichi. Copiii cu boala Crohn nu cresc și se dezvoltă la fel ca ceilalți copii de vârsta lor.
Sursa:www.postamedicala.ro