Dieta pentru sindromul de intestin iritabil

Balonare, flatulenţă şi dureri de stomac tot mai des? Ar putea fi vorba de sindromul intestinului iritabil.

Află ce trebuie să mănânci dacă ai intestin iritabil.

Sindromul intestinului iritabil descrie un grup de simptome intestinale, care pot include dureri abdominale, disconfort sau balonare.

Se estimează că aproximativ 10-15% din populația lumii are sindrom de intestin iritabil.

Pentru a confirma diagnosticul, medicul va efectua o serie de teste pentru a exclude alte afecțiuni cum ar fi boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală. Este important să rețineți că simptomele pot varia de la o persoană la alta și pot, de asemenea, să se schimbe în timp. Unii oameni au şi diaree, alţii au constipaţie.

Este cea mai frecventă tulburare diagnosticată de gastroenterologi. Nu există niciun remediu cunoscut pentru această problemă, ci se intervine asupra simptomelor şi prin evitarea factorilor ce declanşează simptomele.

Majoritatea pacienților cu sindrom de intestin iritabil au sensibilități sau intoleranțe la alimente, pot avea intoleranță la lactoză și boală celiacă. Stresul poate declanșa sau agrava simptomele. O serie de alți factori pot, de asemenea, agrava simptomele, cum ar fi utilizarea excesivă a laxativelor sau medicamentelor antidiareice, lipsa somnului și aportul inadecvat de lichide.

Simptomele sindromului de intestin iritabil

Principalele simptome ale sindromului de intestin iritabil sunt:
● diaree, constipație sau perioade alternante de diaree și constipație;
● crampe şi dureri abdominale;
● balonare;
● afectarea tranzitului intestinal şi a consistenţei scaunelor.

Din punct de vedere tehnic, există 4 tipuri de sindrom de intestin iritabil:
● sindrom de intestin iritabil cu constipație;
● sindrom de intestin iritabil cu diaree;
● sindrom de intestin iritabil cu episoade fluctuante de constipație și diaree;
● sindrom de intestin iritabil neclasificat.

Ce factori pot declanșa simptomele sindromului intestinului iritabil?

Simptomele sindromului de intestin iritabil pot fi declanşate de:
● băuturi alcoolice;
● ciocolată;
● lactate;
● băuturi cu cofeină, cum ar fi cafea, ceaiuri;
● dulciuri;
● alimente grase:
● siropuri de fructoză;
● sorbitolul (îndulcitor);
● anumite medicamente;
● evenimente cu impact emoţional și stres;
● fumatul.

Alimentația sănătoasă și modificările stilului de viață – pentru o digestie sănătoasă

O dietă sănătoasă trebuie să includă fructe și legumecarbohidrați amidonoși (pâine, orez, cereale, paste, cartofi etc.), lactate (2-3 porții pe zi – dacă ai intoleranță la lactoză, poți include alternative vegetale, cum ar fi lapte de soia, lapte de orez sau laptele de ovăz și iaurturile care sunt îmbogățite cu calciu), surse de proteine (carne, pește, ouă și alternative, cum ar fi fasole și leguminoase), cantități limitate la minimum de alimente bogate în grăsimi și zaharuri. Limitați grăsimile saturate care se găsesc în produsele animale cum ar fi untul, brânza, carnea grasă, prăjiturile, biscuiții și produsele de patiserie. Înlocuiți-le cu grăsimi nesaturate găsite în uleiurile vegetale, cum ar fi floarea soarelui, rapița și uleiul de măsline, avocado, nuci și semințe.

Trebuie să consumăm multe lichide, să respectăm cele 3 mese ale zilei, să mâncăm în liniște, să mestecăm bine mâncare, să evităm mâncatul prea târziu seara, să adoptăm un stil de viață activ, fără prea mult stres și să avem un somn sănătos. Dacă ai un stil de viață agitat, stresul și anxietatea pot provoca, de asemenea, simptome ale sindromului de intestin iritabil. Există multe conexiuni complexe între creier și intestin. Factorii psihologici, sistemul nervos și contracțiile musculare din intestin interacționează între ele, provocând simptomele descrise mai sus.

Modificări ale dietei pentru a reduce simptomele

 Redu consumul de cofeină
Cofeina poate stimula activitatea în colon, ceea ce poate agrava simptomele durerii și diareei. Limitează ceaiul și cafeaua la cel mult trei cești pe zi. Există, de asemenea, cofeină în cola și alte băuturi răcoritoare și în ciocolată.
● Redu consumul de alcool și băuturi alcoolice
Băuturile alcoolice pot agrava simptomele diareei. Redu consumul de băuturi cu alcool pentru a ameliora simptomele.
● Redu consumul de amidon rezistent
Acestea sunt amidonuri rezistente la digestie în intestin (intestinul subțire). Prin urmare, ele ajung la colon intacte și sunt fermentate, produc gaze și simptome de balonare, flatulență și diaree. Alimente procesate, cum ar fi chips-uri, pizza, biscuiți și prăjituri, cereale pentru micul dejun, pâinea conțin cantități mai mari de amidon rezistent.
● Redu consumul de grăsimi
Trebuie limitat consumul de prăjituri, biscuiți, bomboane și produse de patiserie, consumul de carne grasă, consumul de lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
● Redu fructoza
Fructoza poate provoca diaree, în special atunci când alimentele bogate în fructoză sunt consumate în cantități mari. Uneori fructoza nu este bine absorbită; poate elimina prea multă apă din organism în intestin, provocând diaree osmotică. Dacă fructoza nu este bine absorbită, ea este fermentată în colon și sunt produse gaze, provocând flatulență și balonare. Încearcă să limitezi aportul de fructe la cel mult trei porții în fiecare zi. O porție este de aproximativ 80 g, sau ce se poate potrivi în palma mâinii tale. O porție de fructe uscate este de aproximativ o lingură.
● Evită sorbitolul
Sorbitolul este absorbit greu și are un efect laxativ atunci când intră în colon, astfel încât aceasta poate provoca simptome de balonare și diaree. Sorbitolul se găsește în îndulcitorii artificiali, dulciuri cu un conținut scăzut de zahăr, unele băuturi și în unele produse pentru diabetici sau de slăbire.
 Poți apela la probiotice
Probioticele pot fi utile în îmbunătățirea simptomelor, deși nu funcționează pentru toată lumea. Probioticele pot ajuta la echilibrarea bacteriilor intestinale. Există un număr de produse probiotice disponibile, inclusiv în iaurturi, băuturi și suplimente, cum ar fi tablete, capsule sau plicuri.

 

Intoleranțele la alimente

Unii oameni pot avea o intoleranță alimentară. Unele intoleranțe alimentare pot fi depistate prin teste specifice de laborator sau prin dietele de eliminare. Dacă se crede că anumite alimente cauzează simptome, puteți încerca să excludeți aceste alimente pentru o anumită perioadă de timp. Ulterior așteptați să vedeți dacă simptomele se reduc atunci când aceste alimente sunt scoase din dietă. După această perioadă de timp (de obicei 2-4 săptămâni), produsele alimentare sunt reintroduse treptat pentru a vedea dacă simptomele reapar. Intoleranțele frecvente includ lactoza(găsită în lapte și produse lactate), glutenul (găsit în pâine, cereale și paste) și cofeina (găsită în ceai, cafea sau cola).

Dieta low-FODMAP

Există un număr tot mai mare de dovezi conform cărora dieta low-FODMAP este eficientă în reducerea simptomelor sindromului de intestin iritabil.

Elementele FODMAP (Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides,Monosaccharides and Polyols) reprezintă: Oligozaharide, Dizaharide Monozaharide și Polioli Fermentabili).

● OLIGOZAHARIDE:
– fructani (legume ca anghinare, sparanghel, varza de Bruxelles, broccoli, sfecla roșie, usturoi, ceapă, cereale ca grâul sau secara, fibre adăugate)
– galactooligozaharide (năut, linte, fasole, soia, legume crucifere ca broccoli)
● DIZAHARIDE:
– lactoză (lapte de vacă, iaurit, smântână, brânză de vaci etc.)
● MONOZAHARIDE:
– fructoză (fructe, ca mere, pere, piersici, cireșe, mango, pere, pepene, îndulcitori ca mierea sau siropul de agave, sirop de porumb etc.)
● POLIOLI: (fructe ca mere, caise, mure, cireşe, nectarine, pere, piersici, prune, pepene verde, legume ca conopida, ciupercile, îndulcitori ca sorbitol, manitol, xilitol, maltitol și izomalt).

Acestea sunt un grup de carbohidrați care nu sunt foarte bine absorbiți în intestin (intestinul subțire), sunt fermentați cu ușurință și produc gaze, balonare și diaree. Reducerea cantității totale a acestor zaharuri fermentabile poate ameliora simptomele sindromului de intestin iritabil.

Terapii naturiste pentru sindromul de intestin iritabil

Terapiile alternative, cum ar fi probioticele și suplimentele pe bază de plante, sunt uneori utilizate de pacienții cu sindrom de intestin iritabil:
● Ulei de mentă
● Probiotice
● Ceai de mușețel
● Semințe de fenicul

Alimente permise în dieta low-FODMAP

●Lactate: lapte fără lactoză, lapte de orez, lapte de migdale, lapte de nucă de cocos, iaurt fără lactoză; brânzeturi tari, cum ar fi feta și brie;
●Fructe: banane, afine, grapefruit, kiwi, lămâie, portocale, căpșuni etc.
●Legume: muguri de bambus, salată verde, morcovi, castraveți, vinete, ghimbir, măsline, cartofi, ceapă de primăvară etc.
●Proteine: carne de vită, carne de porc, pui, pește, ouă și tofu.
●Nuci / semințe (limita la 10-15 pe zi): migdale, nuci de Macadamia, arahide, semințe de pin și nuci
●Cereale: Ovăz, tărâțe de ovăz, tărâțe de orez, paste fără gluten, porumb, quinoa, orez alb, făină de porumb și quinoa

Sursa: www.postamedicala.ro