Bugete mai mari, sporirea măsurilor de prevenţie şi o diminuare a măsurilor represive contra populaţiei expuse riscului: acestea sunt mesajele pe care se concentrează, începând de luni, Conferinţa Internaţională dedicată SIDA, desfăşurată în Amsterdam în cadrul căreia se vor căuta metode mai eficiente pentru evitarea reizbucnirii acestei epidemii care a făcut 35 de milioane de morţi, informează AFP.
Celebrităţi precum prinţul Harry, actriţa Charlize Theron şi vedeta de muzică pop Elton John sunt aşteptaţi să se alăture celor 15.000 de experţi şi activişti în cadrul conferinţei care se desfăşoară o dată la doi ani şi va avea loc până vineri.
În prezent, 36,9 milioane de persoane au virusul HIV şi trăiesc cu speranţa că acesta nu se va agrava în SIDA. Aproape trei din cinci persoane infectate au primit terapie antiretrovirală pentru a evita evoluţia bolii, cel mai mare număr atins vreodată.
Numărul de infecţii este în scădere şi, pentru prima dată de la începutul secolului, cifra anuală a deceselor a fost sub 1 milion, în 2016 (990.000) şi 2017 (940.000).
Cu toate acestea, paradoxal, aceste progrese conduc spre o relaxare a măsurilor de prevenţie, situaţie care, conjugată cu o scădere a finanţării internaţionale, ridică temeri cu privire la revenirea epidemiei.
„Ultima oară când am vorbit aici, în 1992, nu m-am gândit că voi reveni, 26 de ani mai târziu, viu şi în stare bună”, a declarat activistul american HIV-pozitiv David Barr, în cadrul unui colocviu organizat duminică, în ajunul Conferinţei.
Acest succes este „incredibil de fragil”, a avertizat el, exprimându-şi teama că se va reveni la „oroarea din 1992”, cu un număr în creştere de infecţii şi decese.
În prim-planul îngrijorărilor: problema finanţării.
„Vom fi în impas dacă nu avem mai mulţi bani”, a subliniat duminică cercetătorul american Mark Dybul, fostul director al Fondului mondial de luptă contra SIDA.
Scenariul cel mai rău, în opinia sa, este ca lipsei de finanţării să i se adauge o explozie de noi cazuri de infecţii pe fondul creşterii galopante a populaţiei în unele dintre ţările afectate, cu precădere în Africa.
„Combinaţi aceste două elemente şi veţi ajunge la o criză majoră”, a mai spus el avertizând că „lumea va pierde epidemia de sub control”.
Reduceri bugetare
Anul trecut, 20,6 miliarde de euro au fost consacrate programelor SIDA în ţările cu venituri mici şi medii, care au suportat financiar 56%, conform UNAIDS, agenţia ONU împotriva HIV/SIDA.
Însă, conform estimărilor UNAIDS, ar mai fi nevoie de 7 miliarde de dolari pe an pentru ca această boală să nu mai reprezinte o ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial în 2030.
Comunitatea cercetătorilor şi asociaţiilor de profil este îngrijorată în mod special de declinul în ceea ce priveşte dotările americane, notează AFP. După alegerea lui Donald Trump, Statele Unite, cel mai important contributor la lupta împotriva SIDA, au prevăzut tăieri bugetare, care nu au fost încă concretizate.
Pe frontul de luptă contra epidemiei, deşi situaţia se îmbunătăţeşte în ansamblu la nivel mondial, există totuşi unele disparităţi importante.
Numărul cazurilor de noi infecţii este în creştere în aproximativ 50 de ţări din cauza lipsei măsurilor de prevenţie sau pe fondul unei legislaţii represive la adresa populaţiilor cu risc (homosexuali, dependenţi de droguri).
Acesta este motivul pentru care organizaţiile de profil recomandă politicienilor să stopeze reprimarea dependenţei de droguri şi să acorde prioritate programelor de reducere a riscurilor (furnizarea de seringi sterile, camere de consum şi altele).
„Spuneţi Nu războiului împotriva drogurilor” („Just say no to the war on drugs”), susţine grupul de asociaţii Coalition PLUS, cu referire la un celebru slogan folosit în anii ’80, în timpul administraţiei Reagan, împotriva drogurilor – „Spuneţi Nu” (‘Just say no’) .
Războiul împotriva drogurilor este „cel mai bun aliat al epidemiei de HIV şi de hepatită virală” şi „a condus la o adevărată catastrofă sanitară”, acuză Coalition PLUS, citată de AFP. AGERPRES