Cu ocazia Săptămânii internaționale a alăptării, marcată anual în perioada 1–7 august, peste tot în lume se organizează evenimente care atrag atenția asupra importanței hrănirii la sân a bebelușilor. Și la București, spitalele care au secții de obstetrică-ginecologie organizează workshop-uri pentru viitoarele mămici, iar acestea vor avea posibilitatea să discute cu echipe de specialiști despre importanța și beneficiile alăptării.
Aproximativ 78 de milioane de nou-născuți, adică trei din cinci bebeluși, nu sunt hrăniți la sân în prima oră după naștere, arată un raport dat publicității de UNICEF și de Organizația Mondială a Sănătății. Acest fapt îi expune unui risc crescut de deces, dar și bolilor. Cei mai mulți bebeluși care nu sunt alăptați în primele ore de viață provin din țările cu un venit scăzut sau mediu. Studiul a fost realizat în ultimii zece ani în peste 70 de țări.
Raportul UNICEF/OMS arată că nou-născuții care sunt hrăniți la sân în prima oră de la naștere au mult mai multe șanse de supraviețuire. Specialiștii spun că și o întârziere de câteva ore le poate pune în pericol viața nou-născuților. Directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore, afirmă că timpul este foarte important în privința începutului alăptării și poate face diferența dintre viață și moarte. Aceasta mai spune că mamele nu primesc sprijinul necesar pentru alăptare în primele minute după naștere. Astfel, în fiecare an, milioane de nou-născuți nu pot beneficia de alăptare în primele ore de viață. Laptele matern conține micronutrienți și nutrienți de care copilul are nevoie să se dezvolte în primele șase luni, iar interacțiunea dintre mamă și copil în timpul alăptării are un impact pozitiv asupra vieții acestuia. Reprezentanții UNICEF susțin că, dacă fiecare nou-născut ar fi pus imediat după naștere la sân, ar putea fi salvate aproximativ 200.000 de vieți anual. În plus, dacă fiecare copil ar fi hrănit exclusiv cu lapte matern în primele șase luni, se estimează că 1,3 milioane de vieți ar putea fi salvate anual.
Conform unui studiu realizat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Russescu” (INSMC), două din zece românce aflate la primul copil renunță la alăptare în mai puțin de o lună după naștere, din lipsă de informare. Asociația Sănătate pentru Mame și Sugari (SAMAS), INSMC și Societatea Națională de Medicina Familiei au realizat un sondaj din care reiese că în ultimii ani rata de alăptare a crescut în România. Dacă, în 2011, numai 12,6% din românce își alăptau bebelușii în primele șase luni, în 2016, proporția acestora a crescut la 29,8%. Managerul INSMC, prof. dr. Nicolae Suciu, declară că în maternitățile din țara noastră este tot mai mult promovată alăptarea naturală. Profesorul Suciu avertizează totodată că: “Pentru profilaxia celei mai de temut boli a secolului, Alzheimer, cu cât se alăptează mai mult peste vârsta de un an, cu atât vârsta de recrutare va fi amânată sau boala nu se va instala deloc.”
Sondajul realizat de INSMC mai arată că în topul femeilor care își alăptează exclusiv copiii până la șase luni se află mamele cu vârsta cuprinsă între 35 și 40 de ani, unele dintre ele ajunse la al doilea sau al treilea copil. La polul opus se află mamele foarte tinere, cu vârsta sub 19 ani. Dintre acestea, doar 9% și-au alăptat copilul în primele șase luni de viață.
Pentru a susține alăptarea naturală, din anul 2011, UNICEF a lansat și în țara noastră programul “Spital Prieten al Copilului”. Potrivit datelor recente de pe site-ul UNICEF, 31 de maternități erau certificate Spitale Prietene ale Copilului. În aceste maternități, mamele beneficiază de consilierea necesară și de sprijin acordat din timp, care le permite să alăpteze exclusiv timp de șase luni. Printre criteriile care trebuie îndeplinite de aceste maternități se numără: practicarea rooming-in-ului, care permite mamei și copilului să rămână împreună 24 de ore pe zi, mamele trebuie să fie ajutate să alăpteze în primele 5 minute după naștere, iar nou-născuții să nu primească alte alimente sau lichide în afara laptelui matern.