Endometrioza este o afecțiune în care celule similare cu cele care căptușesc uterul – endometrul – se dezvoltă în regiuni din afara uterului.
Numită în termeni populari și „boala femeilor neiubite”, afectează sănătatea fizică, mentală, emoțională și reproductivă.
Endometrul reacționează în mod normal la hormonii sexuali estrogen și progesteron. La femeile cu endometrioză, aceste celule asemănătoare endometrului, care cresc în afara uterului, răspund inclusiv la acești hormoni. În timpul ovulației, endometrul și celulele asemănătoare endometrului se îngroașă. Spre deosebire de endometrul normal, celulele de tip endometru deplasate în alte zone nu pot părăsi corpul prin menstruație. Se poate forma astfel țesut cicatricial fibros pe căptușeală în interiorul abdomenului (peritoneu). Endometrioza poate provoca perioade menstrule foarte dureroase și poate afecta fertilitatea.
La nivel global, 1 din 10 femei suferă de endometrioză.
Care sunt simptomele endometriozei?
Durerea dată de endometrioză poate fi atât de severă încât afectează capacitatea de a desfășura activitățile de zi cu zi. De obicei, provoacă dureri în timpul menstruației, dar pentru unele femei durerea este aproape constantă.
Simptomele endometriozei includ:
▪ menstruații dureroase;
▪ dureri în timpul actului sexual;
▪ durere pelvină;
▪ durere la ovulație;
▪ durere la nivelul spatelui inferior și coapsei;
▪ disconfort intestinal;
▪ dureri la nivelul vezicii urinare;
▪ afectarea fertilității;
▪ greață și letargie;
▪ simptome premenstruale.
Care sunt cauzele endometriozei?
Cauzele endometriozei sunt încă necunoscute. O teorie sugerează că, în timpul menstruației, o parte din țesut circulă prin tuburile uterine în abdomen, un fel de „menstruație inversă”, se atașează și se dezvoltă. O altă teorie sugerează că țesutul endometrial poate călători prin sânge sau canale limfatice, similar cu modul în care celulele canceroase se răspândesc. O a treia teorie sugerează că celulele din orice locație se pot transforma în celule endometriale. Endometrioza poate apărea, de asemenea, ca urmare a transplantului direct – în peretele abdominal după o operație cezariană, de exemplu. În plus, se pare că anumite familii pot avea factori genetici care predispun la boală.
Astfel, posibilele cauze includ:
▪ Probleme cu fluxul menstrual – sângele menstrual ajunge în trompele uterine și în pelvis în loc să părăsească organismul în mod obișnuit;
▪ Creșterea celulelor embrionare – uneori, celulele embrionare care alcătuiesc abdomenul și pelvisul se dezvoltă în țesutul endometrial din interiorul acestor cavități;
▪ Dezvoltarea fetală – unele date arată că endometrioza poate fi prezentă la un făt în curs de dezvoltare, dar se crede că nivelul de estrogen pubertal declanșează simptomele;
▪ Transmiterea celulelor endometriale – sistemul limfatic transportă celulele endometriale în diferite părți ale corpului.
▪ Genetică – poate fi vorba și de o componentă moștenită.
▪ Hormoni – endometrioza este stimulată de hormonul estrogen;
▪ Sistemul imunitar – afecțiunile sistemului imunitar pot preveni distrugerea țesutului endometrial extrauterin.
Factori de risc
Oricine poate dezvolta endometrioza, dar unii factori de risc cresc riscul. Aceștia includ:
▪ Vârsta – endoemtrioza este mai frecventă la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani;
▪ Nuliparitatea – femeile care nu au născut niciodată;
▪ Istoric familial de endometrioză;
▪ Alte boli, ca o infecție pelviană, anomalii uterine sau o afecțiune care împiedică expulzarea sângelui menstrual.
▪ Femeile ale căror menstruații durează mai mult de 7 zile sau care au cicluri menstruale mai mici de 27 de zile.
▪ Consumul de confeină, alcool și sedentarismul care pot afecta nivelul de estrogen.
Cele mai frecvente locuri unde se dezvoltă endometrioza sunt ovarele, trompele uterine, ligamentele care susțin uterul (ligamente uterosacrale), spațiul dintre uter și rect, spațiul dintre uter și vezică, suprafața exterioară a uterului, căptușeala cavității pelvine. Ocazional, țesutul endometrial se găsește și în alte locuri, cum ar fi zona intestinală, rectul, vezica urinară, vaginul, cervixul, vulva etc.
Relația dintre endometrioză și infertilitate
Endometrioza este considerată una dintre cele trei cauze majore ale infertilității feminine. Statisticile arată că endometrioza este prezentă la 24 – 50% dintre femeile care suferă de infertilitate. În cazuri ușoare până la moderate, infertilitatea poate fi temporară. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală de îndepărtare a aderențelor, chisturilor și țesutului cicatrician poate restabili fertilitatea. În alte cazuri – un procent foarte mic – femeile pot rămâne infertile.
Se crede că țesutul cicatrizat din endometrioză poate afecta eliberarea oului din ovar și preluarea ulterioară de tubul uterin. Alte mecanisme care se presupune că afectează fertilitatea includ schimbări în mediul pelvin care au ca rezultat implantarea problematică a ovulului fertilizat.
Diagnosticarea endometriozei
Diagnosticul începe, de obicei, cu un istoric medical detaliat. Prezența simptomelor tipice de endometrioză și a durerii care nu se ameliorează cu medicamentele obișnuite pentru durerea menstruală pot indica prezența afecțiunii.
Pe lângă examinarea fizică, se mai pot efectua:
▪ teste de sânge:
▪ laparoscopie – o procedură chirurgicală efectuată sub anestezie generală, în care un instrument medical subțire, cum ar fi un telescop mic, cu o cameră atașată, este folosit pentru a examina organele pelvine;
▪ ecografie;
▪ colonoscopie.
Etapele endometriozei
Un sistem de stadializare sau clasificare pentru endometrioză a fost dezvoltat de Societatea Americană de Medicină Reproductivă. Etapele sunt clasificate după cum urmează:
Etapa 1: minim
Etapa 2: endometrioză ușoară
Etapa 3: endometrioză moderată
Etapa 4: endometrioză severă
Stadiul endometriozei se bazează pe localizarea, cantitatea, adâncimea și dimensiunea țesutului endometrial. Criteriile specifice include gradul de răspândire a țesutului, implicarea structurilor pelvine în boală, extensia aderențelor pelvine, blocarea tuburilor uterine. Stadiul endometriozei nu reflectă neapărat nivelul durerii, riscul de infertilitate sau simptomele prezente.
Opțiunile de tratament pentru endometrioză
Tratamentul specific pentru endometrioză depinde de sănătatea generală și istoricul medical, simptomele actuale, extinderea bolii, toleranța pacientului la anumite medicamente, proceduri sau terapii, preferințele pacientului etc.
Dacă simptomele sunt ușoare, se pot recomanda doar medicamente pentru dureri. În general, tratamentul pentru endometrioză poate include monitoriarea pasivă a bolii, medicamente pentru dureri, terapie hormonală, cum ar fi contraceptive orale sau tehnici chirurgicale (laparoscopia – folosită și pentru a ajuta la diagnosticarea endometriozei prin care se pot îndepărta zone de țesut, laparotomia prin care se va îndepărta mare parte din endometrul deplasat sau histerectomia care presupune îndepărtarea uterului și chiar a ovarelor.