„În niciun caz (nu este vorba de un conflict, n.r.), Curtea Constituţională nu este chemată să rezolve orice neînţelegere între decidenţii politici sau administrativi ai ţării. Curtea Constituţională are un mandat constituţional şi se pronunţă pe conflicte de competenţă, restul sunt bune practici şi colaborarea loială între instituţiile statului. Nu trebuie să reglementăm nici legea şi nu trebuie să intervină CCR atunci când, spre exemplu, premierul se deplasează pentru o jumătate de zi acasă. Sunt chestiuni care ar trebui rezolvate pe colaborarea loială între autorităţile statului. Din păcate, conflictul acesta politic, care este generat în special de atitudinea preşedintelui României, implică Curtea Constituţională în astfel de situaţii, ceea ce este de nedorit. Nu poate fi vorba de un conflict, atâta vreme cât premierul a plecat în vacanţă. Care ar fi conflictul, ce s-a blocat la nivelul funcţionării instituţiilor statului? Absolut nimic, este vorba de bune practici politice şi administrative şi de colaborarea între instituţiile statului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul judecător CCR, Toni Greblă.

Precizările vin după ce Klaus Iohannis a cerut, vineri, Curţii Constituţionale să soluţioneze un conflict juridic între premier şi preşedinte, după ce Viorica Dăncilă şi-a delegat atribuţiile în perioada 6-13 august, preşedintele considerând că premierul trebuie să îşi exercite în permanenţă funcţia sau să anunţe delegarea.

„Rolul constituţional şi specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, chiar şi cu acest prilej, devin incidente prevederile constituţionale referitoare la interimatul funcţiei de prim-ministru”, se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Sesizarea este făcută ca urmare a deciziei premierului Viorica Dăncilă de a-şi delega atribuţiile în perioada 6- 13 august 2018, viceprim-ministrului Paul Stănescu. Klaus Iohannis acuză faptul că delegarea nu a fost anunţată şi la nivelul preşedintelui.

„Prin omisiunea Prim-ministrului României de a aduce la cunoştinţa Preşedintelui României imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile în perioada 6-13 august 2018 şi acţiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuţiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depăşirea competenţelor stabilite de Legea fundamentală, s-a ivit un conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Procedând în acest mod, Prim-ministrul României se situează în afara cadrului constituţional prevăzut de art. 107 alin. (3) din Constituţie. Totodată, prin această conduită, prim-ministrul a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, precum şi principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, se mai arată în sesizarea la CCR.

Astfel, conflictul juridic de natură constituţională rezidă în mod direct din textul Constituţiei, respectiv din dispoziţiile art. 107 alin (1) – (3) coroborate cu cele ale art. 85 alin. (1), anunţă Administraţia Prezidenţială, ce prevăd:

– Art. 85 alin. (1) – Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

– Art. 107 alin. (1) – (3) – (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului în vederea exercitării cu caracter temporar a atribuţiilor de prim-ministru, în condiţiile în care Preşedintele României are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, competenţa de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, în situaţia în care prim-ministrul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, aspect ce se subsumează unui raport de drept constituţional pur. În acest cadru, Curtea Constituţională urmează să analizeze şi să stabilească întinderea şi conţinutul sintagmei “imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile” din cuprinsul art. 107 alin. (3) prin raportare şi la art. 110 alin. (2) din Constituţie. Fiind în prezenţa unor raporturi constituţionale între Prim-ministrul României şi Preşedintele României, dezlegarea prezentei probleme litigioase nu intră în competenţa altor autorităţi şi instituţii publice, ci doar în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, în conformitate „, solicită preşedintele.