Am rămas și fără miting. În ultimul timp nu se mai lipește de noi nici binele și nici răul. Mult invocatul, mult pomenitul, mult contestatul și mult așteptatul miting (organizat de Federația Românilor de Pretutindeni) nu va mai avea loc, chiar dacă Primăria Generală a Capitalei ne anunță că reușise, în cele din urmă, să asigure toate condițiile ca milionul de români întors de la muncă din străinătate să se adune în centrul Capitalei pentru ”a-și lua țara înapoi”.
Ca să vezi ghinion: mitingul nu va mai avea loc! Ai fi tentat să crezi că Găbița Firea a încâlcit ițele și a făcut ceea ce a făcut întorcând (aprobarea dată), ca la Ploiești. Ei bine, nu este așa. Cei care au umblat cu răzgândeala și cu răzgândacul au fost chiar cei din Federația Românilor de Pretutindeni, care, se pare că, și-au dat seama că nu are cum să adune nici măcar o sută de mii de români și nu un milion (sic!)
Unii cârcotași stradali ne-au șoptit provocator că de fapt dacă ar reuși să adune o sută de mii de protestatari lor li s-ar părea că au adunat un milion de participanți, drept pentru care ne face să credem că nici măcar 10.000 de suflete rătăcite nu s-ar aduna pe 10 august în Piața Victorie, existând riscul ca dispozitivul de pază și ordine publică (calculat pentru un milion de protestatari), după aritmetica învățată în limba română, să dea fix zece mii de jandarmi. În cazul acesta ”rămășițele de protestatari” ar avea fiecare câte un jandar care să-i sufle în ceafă, foarte vigilent, foarte atent la mișcările celor care ar trebui să-și respecte sloganul adunării, ”să ne luăm țara înapoi”. Nu cred că printre cei 10.000 de potențiali salvatori de miting ratat (și anulat de organizatori fără a fi clari în motivație), să mai fie cineva dintre cei care lucrează în străinătate în afara celor pe care multinaționalele îi vor trimite acasă să pună umărul la asigurarea liniștii legislative pentru interesele lor. Trebuie să ne obișnuim cu ideea că astfel de imperii industriale au bugete comparabile cu bugetele țărilor în care interesele lor trebuie neapărat protejate. Nu vorbim de altceva decât de protejarea investițiilor, cu orice preț, cu orice cheltuieli, riscând de la scandaluri locale, la scandaluri diplomatice, zonă din ce în ce mai des folosită, de la Bruxelles la ambasadele țărilor interesate.
Retragerea organizatorului oficial a fost, în cele din urmă, înțeleasă ca fiind fenta care te poate dezechilibra, după care să apară din joben mitingul neoficial, cel care dă cale liberă fărădelegilor, anonimatului, fiind lipsit de asumarea responsabilității organizatorilor. Se pare că, cei care au lansat în spațiul public știri de genul ”Pe 10 august vom face o nouă revoluție! Vrem sânge! Dacă e să moară un jandarm, așa este la război, mai mor și unii și alții!”
Se pare că mitingul românilor care trăiesc în străinătate ar fi adus în fața opiniei publice gravele probleme cu care aceștia se confruntă, și pe care ”stranierii” le impută președintelui Klaus Iohannis și nu lui Dragnea sau ”ciumei roșii”. Pentru românii din diaspora cel de la care cer sprijin, cel pe care ei l-au votat a fost și este Klaus Iohannis și nu altcineva. Ceea ce au sesizat ei, în ajunul lui 10 august, după evadările din pluton a organizatorilor, este faptul că mitingul nu va fi un miting al diasporei, ci el va fi un miting politizat, confiscat de noii fasciști ai României, care nu ezită să vorbească în numele opoziției politice, avându-l ca vârf de lance pe însuși Klaus Iohannis.
Mult mai surprinzătoare pentru aceștia este atitudinea tranșantă a reprezentaţilor reali ai diasporei, care îl invită pe Klaus Iohannis nu să-și pună geaca roșie și să iasă în stradă, ci să vină printre ei în costumația președintelui de țară, pentru a da seamă, pentru a le răspunde de ce după ce diaspora l-a făcut președinte, acesta i-a părăsit, chiar dacă ei trimit în țară miliarde de euro, devenind astfel unul dintre cei mai performanți investitori autohtoni. Datorită banilor trimiși acasă România are activă o supapă cu ajutorul căreia poate să-și regleze inevitabilele presiuni și dezechilibre sociale.
Acum adevărata diasporă nu mai vrea să se lase manipulată. Nu mai vrea să fie mutilată de ratații din piețele publice, cei care și-au făcut un obicei din a încălca legea, din a-și ocupa proprietăți publice fără drept, ignorând legea și instituţiile statului de drept. Pentru aceștia singura salvare este atacul banditesc, forțarea mâinii autorităților de a le da satisfacție, încercând să creeze un curent de opinie în care nu au ezitat să-i atragă fie pe Gabriel Liiceanu, fie pe Mihai Soră sau alți intelectuali de seamă ai culturii naționale, lăsați mai apoi în ofsaid.
Va fi imaginea clară a agresivității lăsată să-și facă de cap. Oare așa va fi?! Numai astăzi nu e mâine, după care vom relata!
ADI CRISTI