Conceptele de bază ale dietei macrobiotice datează de mai multe secole.
Dieta macrobiotică poate contribui la sănătatea inimii, la reducerea inflamaţiilor şi la susţinerea şi menţinerea unei greutăţi sănătoase.
Dieta macrobiotică este un regim alimentar bazat pe alimente de origine vegetală, cu conținut scăzut de grăsimi, cu un echilibru între aportul de macronutrienți (proteine, carbohidrați și grăsimi) și o gamă largă de vitamine și minerale din plante. De asemenea, susține alimentele și produsele cultivate local, alegerea acelor alimente ecologice care nu sunt tratate cu pesticide, consumul alimentelor de sezon, evitarea alimentelor intens procesate și cu adaosuri chimice.
Deși există numeroase varietăți de diete macrobiotice în întreaga lume, majoritatea au aproximativ următoarea schemă:
● 50% din cantitatea de calorii provine de la carbohidrații complexi (uneori până la 80%), 15 – 30% grăsimi sănătoase și 10- 20% proteine. Chiar dacă carbohidrații sunt consumați în cantități mari, se evită carbohidrații rafinați și zaharurile procesate. O mare parte din carbohidrații din dietele macrobiotice (aproximativ 25-30% din totalul caloriilor) provin din legume proaspete sau fierte.
● Carbohidrații complexi, cum ar fi orezul brun, orzul, meiul, ovăzul și porumbul organic reprezintă aproximativ 30- 40% din totalul caloriilor.
● 5-10% din calorii provin din leguminoase sau fasolea, năutul, tofu etc.
● Algele și produsele marine vegetale reprezintă 5-10% din totalul caloric.
● 5% provin din pește și fructe de mare.
Dietele macrobiotice au multe în comun cu renumita Dietă Okinawa, ceea ce nu este surprinzător având în vedere că ambele au rădăcini similare în culturile asiatice.
O dietă macrobiotică, așa cum o știm astăzi, a fost dezvoltată și susținută de Michio Kushi și se bazează pe concepte ale filosofului japonez George Ohsawa. O dietă tipică macrobiotică ar consta în principal în leguminoase, cereale și legume, pește cu moderație doar, ceea ce aduce anumite restricții.
Alimente recomandate
● Legume proaspete, de tot felul, variate și de sezon.
● Ierburi proaspete, inclusiv ghimbir, usturoi, sosuri naturale, miere etc.
● Alge marine
● Leguminoase, tofu
● Nuci și semințe, inclusiv caju, susan, migdale – toate proaspete, fără sare, neprăjite
● Cereale, ca orez (mai ales brun), mei, orz, hrișcă, amarant, quinoa, secară, ovăz, porumb
● Uleiuri nerafinate vegetale
● Ceaiuri – ceai negru, verde, alb, oolong, ceai de iasomie, de păpădie etc.
Alimentele nerecomandate
● Alimentele procesate și ambalate
● Lactate, carne, ouă – În cea mai mare parte, o dietă macrobiotică este în principal vegetariană. Cele mai multe produse din carne și produse lactate sunt excluse din dietă, în timp ce peștele poate fi consumat cu moderație, de aproximativ 1-3 ori pe săptămână. Ouăle pot fi, de asemenea, consumate ocazional.
● Zahăr rafinat și îndulcitori
● Produse din ciocolată sau cacao
● Majoritatea fructelor, mai ales fructe tropicale – Fructele sunt de fapt rareori consumate într-o dietă macrobiotică. Fructele tropicale, cum ar fi ananasul, bananele sau nuca de cocos, de exemplu, nu sunt consumate în mod obișnuit într-o dietă macrobiotică tradițională, deși pot fi considerate macrobiotice în climatul tropical, în sensul că sunt de sezon și locale. Se recomandă să consumați fructe de cel mult trei ori pe săptămână și să vă asigurați că sunt în sezon și că sunt gătite atunci când sunt consumate.
● Cafea
● Condimente puternice
Alte recomandări:
● Consumul de alimente gătite proasptete la domiciliu, gătite minim, reducând alimentele prearate intens, gătite la microunde, conservele și alimentele congelate, evitând prăjirea complet. Supele sunt un element important al macrobioticii și sunt adesea consumate zilnic, dacă nu la fiecare masă, asta deoarece alimentele sunt fierte și sistemul digestiv nu trebuie să consume multă energie pentru a le digera.
● Consumul unei varietăți de alimente, de toate culorile
● Consumul crescut de apă și ceai, evitând băuturile îndulcite, alcoolul și cofeina.
● Consumul alimentelor în liniște, mestecând încet și bine, pentru a îmbunătăți digestia, și nu în ultimul rând alegerea unor porții mici de mâncare.
● Evitarea folosirii recipientelor din plastic
Exemplu de meniu:
● Mic dejun: terci de orez cu mix de semințe și nuci
● Prânz: supă de alge și pește cu legume
● Cină: Linte cu legume și salată verde
● Gustări: oleaginoase și semințe
Ce beneficii are dieta macrobiotică?
O astfel de dietă poate fi eficientă pentru persoanele cu boli de inimă, diabet sau risc de cancer. Cu toate acestea, nu este nicio dovadă științifică exactă care să confirme faptul că o astfel de dietă previne apariția acestor boli. În schimb, poate reduce riscul de îmbolnăvire, fiind o formă de terapie complementară.
Dieta macrobiotică este în mare parte vegetariană. Limitează semnificativ grăsimile de natură animală, și din acest motiv, poate fi benefică pentru persoanele care au un risc de boli de inimă, care au boli de inimă sau colesterol mărit. Accentul se pune pe legume, care sunt bogate în compuși chimici naturali numiți fitoestrogeni, ce pot reduce nivelul de estrogen la femei și pot reduce astfel riscul de cancer mamar, dar mai sunt necesare studii în acest sens.
Consumul de alimente specifice dietei macrobiotice poate fi benefic și pentru unele persoane cu diabet zaharat. Asta deoarece se elimină complet alimentele zaharoase din dietă, se pune un accent puternic pe cerealele integrale cu conținut ridicat de carbohidrați. Unii adepți ai dietei macrobiotice susțin că poate ajuta la prevenirea și vindecarea cancerului. Deși nu există dovezi care să sugereze că această dietă poate vindeca cancerul, rolul său în prevenirea cancerului este în curs de cercetare.
În plus, o astfel de dietă poate susține vindecarea naturală a ogansimului, deoarece se reduce aportul de alimente procesate și cu efect negativ asupra corpului, menține pH-ul organismului, poate îmbunătăți imunitatea, poate ajuta la pierderea în greutate, menține sănătatea inimii, poate crește speranța de viață, poate reduce stresul și facilitează digestia.
Dieta macrobiotică – riscuri și contraindicații
Unele persoane care urmează o astfel de dietă pot asigura necesarul de nutrienți, vitamien și minerale, prin planificare și ordine alimentară, dar acest lucru poate fi dificil de făcut. Multe probleme de sănătate și nutriție care țin de această dietă includ un aport inadecvat de proteine, vitamina B12 și calciu, precum și riscul de deshidratare.
Dieta macrobiotică poate duce la deficiențe nutriționale, în special la copii și vârstnici. Această dietă este contraindicată copiilor mici, femeilor însărcinate și persoanelor în vârstă, din cauza riscului de malnutriție. Consumul prea redus de calorii poate duce la scăderea masei musculare și oboseală. Există, de asemenea, dezacord cu privire la necesitatea de a elimina cele mai multe fructe, inclusiv toate fructele tropicale.