24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Betina-Christiana Korka este o tânără de 26 de ani, din Reşiţa, care a decis să se specializeze şi să facă cercetare în domeniul neuroştiinţelor şi al psihologiei cognitive, fiind doctorand în cadrul Institutului de Psihologie al Universităţii din Leipzig, unul dintre cele mai renumite la nivel mondial.
Betina Korka îl are ca profesor la Leipzig pe Erich Schröger din Leipzig, unul dintre cercetătorii care au contribuit cu rezultate ştiinţifice substanţiale în psihologia cognitivă modernă, a fost recent clasat în Top 50 cei mai influenţi psihologi în viaţă).
După cum a precizat Betina Korka pentru AGERPRES, Universitatea din Leipzig are o însemnătate şi tradiţie deosebită pentru cercetarea din domeniul psihologiei. Aici, în anul 1879, Wilhelm Wundt a înfiinţat primul laborator de cercetare psihologică din lume. Iar tânăra reşiţeană se consideră foarte norocoasă pentru şansa de a primi un loc la doctorat în laboratorul profesorului Schröger.
În momentul de faţă, ea este pe cale să termine primul an de doctorat. Până acum, a desfăşurat un prim studiu care oferă câteva mici rezultate pe tema modului în care procesele de predicţie sunt implementate în creier şi, totodată, noi întrebări pe care urmează să le investigheze în următoarele proiecte.
Despre alegerea acestei meserii, Betina Korka spune că a fost mai degrabă un proces, decât o decizie unică.
„Am început Facultatea de Psihologie de la Cluj mai mult din curiozitate şi cu o perspectivă relativ deschisă în ceea ce priveşte opţiunile de carieră de mai târziu. A fost o decizie oarecum raţională, în sensul că am ales psihologia dintr-o listă a disciplinelor care păreau interesante şi la care credeam că m-aş descurca bine. Pe listă se aflau, printre, altele, jurnalismul, limbile străine, ştiinţele politice şi relaţiile internaţionale, dar şi artele plastice. După cum se vede, aveam o paletă largă de interese. Dintre toate, însă, am ales psihologia, pentru că din perspectiva mea de atunci, mi-ar fi oferit cele mai multe şi variate oportunităţi. Şi nu m-am înşelat, aş zice din perspectiva de acum”, afirmă tânăra cercetătoare.
În timpul anilor de studiu, la Cluj a avut oportunitatea să lucreze îndeaproape cu profesor Andrei Miu, care preda cursurile de Neuroştiinţe Cognitive şi Genetică Comportamentală.
„Cred că primul aspect care m-a atras spre acest domeniu a fost entuziasmul domnului profesor, care ne povestea la cursuri despre cum ceea se întâmplă la nivel neuronal în creier ne afectează comportamentul şi vice-versa. Participam cu mare plăcere la cursurile sale, dar citeam mult şi pe cont propriu. La scurt timp, am început să lucrez în laboratorul de Neuroştiinţe Cognitive pe care domnul prof. Miu îl conduce, unde am avut primul contact practic, cu munca de cercetător. În laboratorul de la Cluj, am ajutat cu desfăşurarea mai multor studii care investigau aspecte ce ţin de reactivitatea emoţională, folosind metode comportamentale, dar şi fiziologice. Am învăţat, de exemplu, cum activitatea electrodermală sau ritmul respirator şi cardiac pot indica intensitatea unor emoţii precum anxietatea, dar nu numai”, consideră Betina Korka.
Drept urmare, şi-a dorit să continue să facă cercetare în domeniul neuroştiinţelor şi al psihologiei cognitive, astfel încât a început să caute programe de masterat care oferă pregătire în acest sens. Programul de masterat pe care l-a urmat în Oldenburg, în Germania, pune accent deosebit pe metode de cercetare din psihologia şi neuroştiinţele cognitive, studenţii fiind îndrumaţi să deprindă o paletă largă de abilităţi, de la limbaje de programare, la statistici avansate şi metode de imagistică cerebrală. Teza ei de masterat a reprezentat un proiect de cercetare în care, cu ajutorul electroencefalografului, un aparat care măsoară activitatea electrică a creierului folosind electrozi plasaţi la nivelul scalpului, a studiat modul în care creierul procesează informaţia auditivă – sunetele, bazat pe probabilitatea acestora de apariţie.
„De exemplu, sunetele repetitive (imaginaţi-vă tic-tac, tic-tac, tic-tac) sunt predictibile şi procesate diferit faţă de cele spontane sau cu probabilitate redusă de apariţie (imaginaţi-vă sunetul produs de un obiect care cade de pe raftul din spate). În mod asemănător, sunetele generate ca o consecinţă a unei acţiuni proprii (când tipărim la tastatură), sunt procesate diferit faţă de sunetele generate extern (ca atunci când colegul de birou tipăreşte la tastatură). Sunetele predictibile, fie datorită caracterului lor repetitiv, fie ca şi consecinţe ale propriilor acţiuni, sunt procesate cu mai multă uşurinţă (mai puţine resurse neuronale) faţă de cele impredictibile”, explică Betina Korka.
Pentru a ajunge la aceste performanţe, Betina Korka spune că a trebuit să renunţe la zona de confort, în care lucrurile erau relativ predictibile şi deci fără efort deosebit. Pe lângă studiul efectiv, să te muţi dintr-o ţară în alta presupune să înveţi reguli noi, să poţi comunica eficient în limbi străine, să îţi faci prieteni noi, să te adaptezi la o cultură internaţională, ceea ce nu este deloc uşor, mai ales dacă eşti mai introvertit
„De aceea m-am şi mutat, nu doar în Germania, dar şi în Franţa, pentru mai bine de jumătate de an, înainte să încep doctoratul la Leipzig. Am mers la Marsilia pentru un internship de cercetare, tocmai de dragul unei noi experienţe internaţionale, care să îmi ofere mai multă viziune pentru o eventuală carieră în cercetare. În acelaşi timp, la noi în familie există credinţa că, dacă îţi doreşti mult un lucru şi depui doza corespunzătoare de efort, rezultatele nu vor înceta să apară, aşa că studiul susţinut în vederea performanţei a ţinut de educaţia mea de acasă”, spune Betina.
În tot acest timp, cel mai mult a resimţit lipsa familiei şi a prietenilor, dar în toată această experienţă există şi multe lucruri bune. „Să te muţi de atâtea ori, de la Cluj la Berlin iniţial, apoi la Oldenburg, Marsilia, şi la Leipig, in final, presupune să o iei de la capăt de fiecare dată in căutarea unui grup de prieteni şi apropiaţi. De multe ori eşti pe cont propriu şi ţi-e dor de ai tăi, mai ales când te afli într-un loc nou pentru prima oară. Partea bună, însă, este că acum am prieteni buni în cel puţin trei ţări”, povesteşte Betina.
Ea spune că îşi doreşte să continue să facă cercetare în următorii cinci-zece ani, deşi este un domeniu în care nu îţi poţi face planuri pe termen mediu şi lung.
„Din punctul meu de vedere, să ai oportunitatea să faci cercetare la nivel înalt este un privilegiu, pentru care trebuie să înveţi să fii spontan şi să accepţi o oarecare măsură de incertitudine în ceea ce priveşte viitorul. Majoritatea contractelor de muncă în cercetare sunt pe perioadă scurtă, de unul până la trei ani şi, de cele mai multe ori, oportunităţile viitoare depind de performanţa din prezent. Când am plecat din Cluj, am avut un scop precis: să vin în Germania pentru doi ani la masterat şi imediat după să mă întorc la Cluj, unde să continui cu doctoratul. Între timp, alte oportunităţi au apărut şi am decis că merită să profit de şansa de a face doctoratul la Leipzig. Mai departe, vedem ce noi perspective aduce finalizarea acestui doctorat”, a precizat Betina Korka.
Între 2014 – 2017, Betina Korka a fost student masterand în programul de master „Neurocognitive Psychology” din cadrul Universităţii din Oldenburg – Germania, iar între 2011 şi 2014, student la nivel licenţă la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Psihologie, Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj – Napoca. Între februarie şi august 2017 a luat parte la un internship la Laboratorul de Neuroştiinţe Cognitive din cadrul universităţii din Aix – Marseille, Franţa, iar în martie 2016 la un internship în cadrul Institutului RoNeuro – Centru de Cercetare şi Diagnostic al Bolilor Neurologice, Cluj-Napoca. Între iunie 2015 şi februarie 2016, a fost asistent de cercetare în laboratorul de Neuropsihologie al Universităţii din Oldenburg, Germania, iar între decembrie 2012 şi iunie 2014, a fost asistent de cercetare in laboratorul de Neuroştiinţe Cognitive al Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca. AGERPRES
