Să merg la medicul de familie sau la camera de gardă? Este o întrebare la care multe persoane nu mai pot răspunde cu luciditate în momentul în care se simt rău. Este bine să știm să facem această distincție, deoarece în aceste cazuri incertitudinea poate pune uneori – nouă sau altora – viața în pericol.
Medicina de familie este o specialitate care se ocupa cu prevenția bolilor, vaccinări, monitorizarea bolii cronice, supravegherea răspunsului la tratament, ajustarea dozelor în timp la bolnavii cronici, tratarea majorității bolilor care nu reprezintă în acel moment o amenințare de viață.
Aici apare de cele mai multe ori confuzia. Medicul de familie nu dispune de aparatura necesară pentru a efectua toate investigațiile necesare uneori. Voi prezenta câteva cazuri medicale pe care acesta nu le poate trata în cabinet.
Cum recunoaștem o situație amenințătoare de viață?
Posibile urgențe medicale:
– Răni cu sângerare masivă sau distrugere mare de țesut (piele și mușchi) care nu par a se închide la manevre simple de compresie în maxim 5-10 minute. În aceste cazuri, este posibil să fie nevoie ca rana sa fie cusută de chirurg.
– Respirația îngreunată brusc, senzația de sufocare. Aceste simptome necesită investigații și tratament într-un spital, deoarece pot avea o cauză gravă ( criza de astm, infarct pulmonar, etc).
– Stările de leșin sau amețeli însoțite sau nu de vărsături, tulburări de mișcare sau tulburări de vorbire (poate fi semn de accident vascular cerebral). Fiecare dintre semne poate să apară pe rând, sau pot apărea toate odată.
– Febra mare însoțită de cădere, cu mișcări involuntare ale corpului sau părți din corp (convulsiile febrile, frecvente la copii).
– Dureri bruște în piept cu senzație de prăbușire, care nu cedează la medicația prescrisă în antecedente. Durerea poate merge către gât, spate sau mâna stângă, situație în care poate fi vorba despre un infarct.
– Umflarea bruscă a buzelor, feței, ochilor, însoțită sau nu de senzație de sufocare (alergie puternică, pericol de șoc anafilactic).
– Dureri puternice la nivelul unei mâini sau a unui picior, cu amorțeală.
– Scaunul cu sânge sau scaunul lucios, de culoare neagră. (hemoragie digestivă internă).
– Vărsături cu sânge sau „zaț de cafea”.
– Dureri bruște și puternice la nivelul abdomenului, însoțite sau nu de vomă sau senzație de leșin.
– Vărsături care nu se opresc sau revin imediat după încercarea realimentării.
– Febra mare însoțită de durere de ceafă, vomă și fotofobie (închiderea ochilor la lumină)
– Urinări cu sânge.
– Căzături și loviri în urma cărora pacientul pierde contactul cu realitatea ( loviri la nivelul capului). Chiar dacă își revine, pacientul trebuie să meargă la camera de gardă, nu la medicul de familie.
Acestea sunt doar câteva cazuri în care alegerea dintre medicul de familie și camera de gardă nu este evidentă. Medicul de familie poate acorda primul ajutor în oricare din aceste cazuri, însă pacientul poate pierde timp prețios. Dacă constată o posibilă situație amenințătoare de viață, medicul de familie va chema ambulanța, dar se pierde timp, iar starea pacientului se poate deteriora rapid.
Prioritățile la consultare în cabinetul medicului de familie.
De obicei, pentru o bună organizare, medicul de familie consultă cu programare prealabilă, ca orice alt medic specialist. Pot apărea însă situații în care se impune consultul prioritar al unor pacienți.
Situațiile prioritare sunt:
– consultațiile copiilor și gravidelor
– persoanele vârstnice, greu deplasabile, cu stare evidentă de rău
– consultații pentru boli care pun pacientul în incapacitate temporară de muncă ( pacientul se trezește cu stare de vomă sau vărsături și nu se poate duce la serviciu). În această situație se prescrie tratamentul adecvat și se eliberează Certificat de Concediu Medical pe cod de urgență.
Certificatul de Concediu Medical pe cod de urgență
Teoretic, termenul de urgență impune prezentarea la camera de gardă. Mulți pacienți preferă să vină însă la cabinetul medicului de familie pentru a primi Certificat de Concediu Medical. Acesta nu se eliberează de cele mai multe ori de la camera de gardă, iar pacientul va trebui să facă un alt drum către cabinetul medicului de familie, care îi va elibera certificatul de concediu medical pentru urgența evaluată anterior de camera de gardă. Această practică poate pune în pericol viața pacientului.
Concediul medical pe cod de urgență trebuie eliberat de unitatea de primiri urgențe în cazul în care pacientul a ajuns acolo. Astfel, se vor evita situațiile în care pacientul ignoră o posibilă situație gravă, amenințătoare de viață, prezentându-se cu prioritate la medicul de familie pentru a justifica lipsa sa de la serviciu în ziua respectivă.
Supraaglomerarea camerelor de gardă
Camerele de gardă, pe de altă parte, sunt sufocate de cazuri ușoare, pe care ar putea să le gestioneze fără probleme un medic de familie în timpul programului cabinetului. De aceea este foarte important ca pacienții să învețe unde este bine să se adreseze în diferite situații.
Prezentarea la camera de garda se impune atunci când medicul de familie este în afara programului și starea de sănătatea nu ne mai permite să așteptăm.