Comisia Europeană atenționează asupra greșelilor pe care le fac pacienții care au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate și a publicat o listă cu zece probleme întâlnite frecvent.

1. Nu se informează în legătură cu dreptul la tratamentîn străinătate în conformitate cu legislația Uniunii Europene.Acest lucru este necesar întrucât gama de asistență medicală, serviciile, condițiile de acces la servicii medicale precum și implicațiile financiare sunt diferite în funcție de țara în care se solicită tratamentul.
2. Nu își planifică complet călătoria. Este nevoie de verificarea opțiunilor de tratament, de o planificare în detaliu a șederii în străinătate, dar și de date despre furnizorul de servicii medicale. În plus, în cazul unor intervenții specializate, este nevoie să se verifice dacă este necesară o trimitere de la un medic generalist.
3. Pleacă fără a primi anterior autorizație, așa cum prevede Directiva europeană în unele cazuri.Este vorba de autorizația prealabilă pe care pacientul trebuie să o obțină de la serviciile naționale de asigurări medicale (CNAS, în cazul pacienților români), pentru o estimare a costurilor care urmează să fie decontate.
4. Nu sunt informați cu privire la implicațiile financiare, costurile, ratele de rambursare, dar șiasupra sumei din costurile anticipate pe care ar trebui să le suporte pacientul.De aceea este necesară informarea asupra costurilor care vor fi acoperite prin serviciul național de sănătate și cât ar fi nevoie să achite pacientul, dar și costurile legate de călătorie și cazare sau pentru traduceri. De asemenea, pacientul trebuie să știe căror autorități să se adreseze pentru a primmi rambursarea.
5. Călătoresc fără să ia legătura cu Punctul Național de Contact. De altfel, rolul punctelor naționale de contact estede a informa pacienții în privința tratamentelor în străinătate.
6. Călătoresc fără datele din dosarul medical propriu. Una dintre greșelile pacienților care vor să fie tratați în străinătate este lipsa copiilor după documentele medicale și istoricul medical, fapt care poate duce la un tratament inadecvat. Pacienții trebuie să se asigure că furnizorul de asistență medicală oferă accesla datele medicale direct spitalului care acordă asistența medicală în străinătate.
7. Nu iau în considerare problemele legate de necunoașterea limbii. Pacienții uită de obicei că o traducere deficitară a informațiilor și documentelor poate duce la un tratament deficitar sau chiar greșit. Planificarea traducerii documentelor și a informațiilor este necesară.
8. Lipsa unei urmăriri post-intervenție.Aceasta este foarte importantă, mai ales după revenirea acasă. Pacienții sunt sfătuiți să realizeze copii după documentele medicale realizate în străinătate și să verifice dacă prescripțiile medicale pot fi folosite peste hotare.
9. Nu prezintă documentele necesare obținerii rambursării. Întotdeauna trebuie verificat în prealabil ce documentație este necesară pentru a obține rambursare. În unele cazuri, s-ar putea să fie necesară traducerea documentelor.
10. Nu se informează unde și cum se depune o plângere.În cazul în care nu sunt mulțumiți,pacienții pot contacta Punctul Național de Control din țara de domiciliu. Însă, în situația unor probleme legate de calitatea sau siguranța îngrijirii, pot depune o plângere și să solicite despăgubiri în țara în care s-a efectuat tratamentul.

În conformitate cu Directiva europeană 24/2011, fiecare cetățean din Uniunea Europeană are dreptul să beneficieze de servicii de sănătate publice sau private din orice alt stat membru al Uniunii Europene, Islanda, Liechtenstein sau Norvegia, iar costurile sunt suportate de serviciul național de sănătate din țara de origine a pacientului.

Ștefania Doroftei

www.sanatateatv.ro