24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a afirmat marţi că introducerea votului electronic va creşte participarea la urne a electoratului atât a celui din diaspora, cât şi a celui din ţară, liderul PNL exprimându-şi totodată speranţa că actuala Opoziţie şi specialiştii din domeniu vor reuşi să genereze un proiect de lege care să se aplice chiar din 2024.
Precizările au fost făcute în cadrul dezbaterii „Soluţia votului prin mijloace electronice pentru cetăţenii români”, organizată de PNL, la Palatul Parlamentului, unde au vorbit reprezentanţi ai USR, PMP, UDMR, Pro România, precum şi ai autorităţilor şi instituţiilor din domeniu, evidenţiind avantajele, dar şi pericolele unui astfel de sistem de vot. Discuţia a avut ca punct de pornire o propunere legislativă a PNL care vizează extinderea votului prin corespondenţă pentru alegerile europarlamentare şi pentru cele prezidenţiale, dar şi introducerea votului electronic pentru cetăţenii cu domiciliul în străinătate.
„În România, prezenţa la vot e foarte mică, acesta este adevărul. E foarte mică din mai multe motive, dar şi din cauza faptului că mulţi oameni nu sunt dispuşi să facă nişte sacrificii pe care trebuie să le facă pentru a vota. (…) Pentru a stimula participarea la vot trebuie utilizate toate pârghiile posibile. Părerea mea e că nici votul prin corespondenţă nu trebuie abandonat. (…) Am convingerea că introducerea sistemului de vot electronic este foarte importantă şi că va avea efecte pentru a determina prezenţa la vot, nu numai a românilor din diaspora, ci şi a foarte multor categorii care azi nu votează, chiar fiind în ţară. (…) Dacă actuala Opoziţie împreună cu specialiştii şi toţi ceilalţi care au expertiză în domeniul acesta reuşesc să genereze un proiect de lege, să putem să facem o campanie publică ulterioară, să atragem societatea alături de noi, cred că putem ajunge la a putea dezbate şi chiar la şansa de a putea adopta un astfel de proiect, care, evident, să se aplice probabil din 2024”, a spus Orban.
Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat că dezbaterea pe acest subiect este necesară, deoarece trebuie identificate soluţii cât mai eficiente pentru a permite accesul diasporei la sistemul de vot.
„Nu cred că suntem pregătiţi ca societate, mâine, să trecem la votul electronic. Dar cred că acesta este viitorul. Cred că pentru clasa politică este necesar să discutăm mai implicat şi instituţional pe acest subiect dintr-un motiv foarte simplu. Avem o realitate care ne obligă să ne uităm în primul rând spre cei 4 milioane de cetăţeni români care sunt la distanţe uriaşe de cea mai apropiată secţie de votare”, a spus el.
Tudor Benga, deputat USR, a apreciat că proiectul PNL reprezintă „un pas înainte necesar”, care creează cadrul legal pentru votul electronic. Pe de altă parte, el a subliniat importanţa integrităţii votului.
„Trebuie să îi securizăm integritatea. Şi aici apar o serie de provocări care nu sunt insurmontabile, însă care trebuie tratate extrem de serios la nivel tehnic. Şi noi, în momentul acesta, suntem în faza de finalizare a unui proiect pe tema aceasta. Sperăm să îl introducem în circuit până la finalul acestei sesiuni legislative. Ceea ce aduce în plus şi este complementar cu acest proiect ţine de următorul aspect: modul în care votantul ajunge să fie identificat în mediul online, în acelaşi mod în care un votant în momentul în care se duce în secţia de votare trebuie să prezinte nişte credenţiale care să îl autentifice. (…) Votul la distanţă prin internet, funcţional, la nivel de circumscripţie naţională este extrem de redus. Estonia aplică vot electronic prin internet la nivel naţional. Există câteva regiuni din Eleveţia şi câteva regiuni din Australia. Nu există un istoric amplu de funcţionalitate a lui şi acesta e motivul pentru care trebuie să ne uităm cu mare atenţie”, a subliniat deputatul USR.
La rândul său, Marton Arpad, deputat UDMR, a precizat că formaţiunea sa nu susţine un astfel de proiect, deoarece este greu de asigurat caracterul secret al votului.
„Vă spun sincer, mie nu prea îmi place când România vrea să fie atât de deşteaptă încât să aibă ceva ce alţii nu au. Noi avem un mare apetit pentru aşa ceva. Art. 62 şi 81 din Constituţie prevăd că votul este direct, secret şi liber exprimat. În momentul în care cetăţeanul vine într-o secţie de votare, reprezentanţii candidaţilor, autorităţile, societatea civilă şi presa pot să îl vadă şi (…) verifică faptul că acest vot este direct şi secret. În momentul în care se votează prin internet, de pe telefonul mobil, toate aceste entităţi (…) mai pot verifica faptul că cetăţeanul votează fără să îl vadă cineva, să îi spună cum să voteze? Sau, eventual, să voteze pentru el? Nimeni nu poate verifica aşa ceva”, a declarat el.
Augustin Jianu, fost ministru al Comunicaţiilor, vicepreşedinte al Pro România, a precizat că formaţiunea pe care o reprezintă susţine „de principiu” un proiect privind votul online, însă cu o serie de menţiuni.
„Noi propunem un sistem de vot online care nu realizează securitate prin obscuritate, ci prin principii matematice dovedite şi prin transparenţă. Şi anume, blockchain. Bănuiesc că aţi auzit despre această tehnologie. Miliarde de dolari sunt tranzacţionaţi zilnic prin sisteme de tip blockchain care realizează securitatea sistemului informatic prin transparenţă, nu prin obscuritate şi cred că putem să învăţăm câteva lucruri din tehnologia asta şi să o folosim şi noi”, a arătat el.
Deputatul PNL Victor Paul Dobre a atras atenţia asupra vulnerabilităţilor votului prin internet, apreciind că nu au fost epuizate avantajele votului prin corespondenţă.
„Potrivit Codului penal, introducerea sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor se pedepseşte până la şapte ani. Eu nu ştiu firmele de IT care ar avea curajul. (…) Eu consider că votului prin corespondenţă încă nu i-am epuizat avantajele. La ultimele alegeri germane, 31% au votat prin corespondenţă. Sistemele acestea încă nu le-am pus la punct: oamenii să aibă posibilitatea să voteze cu mult timp înainte, inclusiv cei din diaspora”, a evidenţiat liberalul.
Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, a subliniat că există argumente tehnice pro şi contra implementării sistemului de vot online.
„Elementul esenţial este acela ca dvs, reprezentanţii naţiunii române, să fiţi convinşi că poate fi implementat. Dacă dvs nu sunteţi convinşi şi nu construiţi nivelul necesar de încredere, aşa cum a fost şi în cazul votului prin corespondenţă, unde aţi asumat faptul că cetăţeanul, în intimitatea familiei lui, poate să fie influenţat în modul în care îşi exprimă votul, la fel trebuie să acceptaţi lucrul acesta şi la nivelul discuţiei privind votul prin internet. (…) E bine că deschidem dezbaterea acum. Opinia mea este că e o dezbatere care ţinteşte anul 2024, în niciun caz anii electorali 2019 – 2020”, a declarat el.
Şi Cristian Pârvulescu, preşedinte de onoare Pro Democraţia, a apreciat că sistemul de vot electronic ar duce la o creştere a numărului de votanţi la un potenţial de 70%.
„Am identificat patru probleme: politice, constituţionale, juridice şi tehnice. Problemele tehnice, cum s-a explicat aici, sunt cele mai puţin importante. Ele sunt uşor de rezolvat, există soluţii pentru toate. Votul pe internet nu este de fapt o revoluţie, deja o bună parte din populaţia globului foloseşte masiv internetul în lucruri care sunt la fel de importante ca votul. Soluţiile tehnice se pot discuta. Cea mai dificilă problemă este problema politică. Cea constituţională pune probleme legate de secretul votului – probleme care pot fi tehnic rezolvate dar care vor face obiectul disputei atât în societate, cât şi în Parlament. (…) Nu trebuie să discutăm doar de votul românilor din străinătate. Trebuie să discutăm despre votul tuturor românilor, care să fie adaptat nevoilor societăţii actuale, diferenţiind: pentru cei care nu sunt adaptaţi menţinând votul tradiţional, pentru ceilalţi putem să introducem atât votul electronic, cât şi votul pe internet, mai întâi printr-un exerciţiu-pilot şi apoi într-un exerciţiu curajos la nivel naţional”, a precizat Pârvulescu. AGERPRES
