24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Teoreticianul şi criticul literar Eugen Negrici susţine că, în prezent, există un dezinteres pentru toată literatura mai veche, pentru că publicul este preocupat de „idealuri mărunte”, de „prostioare”, de efecte imediate, motiv pentru care, în opinia sa, autori importanţi sunt daţi uitării.
Negrici a afirmat că unul dintre autorii români importanţi care putea fi definitiv uitat este Florin Mugur (pseudonim pentru Legrel Mugur – n.r.), de care nu şi-ar mai fi amintit nimeni dacă scriitoarea craioveană Xenia Negrea nu ar fi avut inspiraţia să îl redescopere şi să realizeze o teză de doctorat, care ulterior a fost transformată în cartea „Florin Mugur şi poetica exasperării”.
Volumul a fost lansat sâmbătă, la Târgul Gaudeamus, la Editura Eikon.
„Este vorba de un poet care a descoperit pur şi simplu o metodă de creaţie, o modalitate de provocare a realului, care îi aduce un loc în istoria literaturii române. Acest scriitor uitat, în sfârşit a avut noroc. Xenia a identificat şi a schiţat portretul nevroticului Mugur, a pândit cu lentile măritoare rana sângerândă pe care a dus-o cu sine până la moarte acest minoritar terorizat şi fără speranţă. Este vorba de un evreu care a crezut în idealul comunist în anii ’50. Evident, şi-a dat seama de eroarea lui şi toată viaţa a simţit în spate această tristeţe a primei opţiuni”, a spus Eugen Negrici, la lansarea cărţii.
Potrivit criticului literar, Florin Mugur este „unul dintre cei mai puternici scriitori capabili să-şi justifice şi să-şi exploateze sarcasmul”.
„A făcut un izvor de poezie din sursa angoaselor sale. Aceasta este descoperirea lui Florin Mugur şi acest lucru a fost identificat de autoarea acelei excelente teze de doctorat. (…) Autoarea identifică modificările stilistice pe parcurs şi absolut toate exprimă fuga de momentul iniţial, acel moment al erorii anilor ’50 când a trebuit sau a scris din pasiune literatură comunistă sau în favoarea comunismului poezie de doi bani de care s-a ruşinat toată viaţa. După 1960, a prins însă foarte repede unda poeziei şi a descoperit foarte repede în poezia românească tehnica identificării cu un personaj”, a explicat Eugen Negrici.
Xenia Negrea a afirmat că, în momentul în care a început documentarea pentru această lucrare, a mers la o bibliotecă importantă, iar bibliotecara i-a „şoptit” că volumele lui Mugur erau în drum spre „topire”. „Atunci am auzit pentru prima dată cuvântul ‘topire’ şi am vizualizat imaginea unor cărţi topite. I-am povestit domnului profesor Negrici acest lucru şi nu voi uita niciodată reacţia dumnealui. Mi-am dat seama de gravitatea, amploarea evenimentului şi tot timpul de atunci, cred că sunt deja 11 ani de când mă gândesc la Florin Mugur, mi-am propus să vorbim din nou de Florin Mugur, să-l întorc de la topire. Cât am reuşit, rămâne de văzut”, a spus autoarea. AGERPRES
