Vainer: Sunt teme care, indiferent de vârstă, mai au rezultate greu de suportat, cum a fost Holocaustul

Tema antisemitismului este din Antichitate, dar sunt teme care, indiferent de vârstă, mai au anumite ecouri şi rezultate greu de suportat, aşa cum a fost Holocaustul, a afirmat duminică preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, cu prilejul unor lansări de carte la Sinagoga Mare.

Volumul „Miturile fondatoare ale antisemitismului, din Antichitate şi până în zilele noastre”, ediţia a II-a, de Carol Iancu şi „Un promotor al păcii şi înţelegerii – prestigiu, tradiţie, continuitate. Dr. Aurel Vainer, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – extrase şi fragmente din cuvântări, intervenţii şi alocuţiuni rostite cu diverse ocazii oficiale” de Carol Roman au fost lansate la Sinagoga Mare din Bucureşti.

Aurel Vainer a declarat despre cartea lui Carol Iancu că aceasta a fost scrisă de „un profesor-cercetător” şi că rar i-a fost dat să vadă „atâta pasiune în a susţine rezultatele cercetărilor ştiinţifice”.

„Ni se pare ceva simplu, se vorbeşte despre antisemitism ca de pâine, apă, sare, pentru că nu lipseşte, ăsta e adevărul, dar Carol Iancu face o operă ştiinţifică şi pune în carte aceste mituri fondatoare care sunt, de fapt, nelegitime (…); au valoare doar de mit, pentru că, în realitate, se bazează pe lucruri lipsite de autenticitate. (…) Cartea aceasta este pentru noi un eveniment. Chiar dacă tema antisemitismului este din Antichitate, totuşi, sunt teme care, indiferent de vârstă, mai au şi anumite ecouri, mai au şi rezultate greu de suportat, aşa cum a fost Holocaustul, care a avut ca foc aţâţător permanent antisemitismul. (…) Cartea este cu adevărat consistentă, Carol Iancu nu este un autor care lansează doar opinii, se pune pe treabă, ia fiecare cuvânt, îl disecă în toate posibilităţile, cercetând documente de arhivă”, a spus Vainer.

Profesorul universitar doctor Vasile Morar a afirmat despre autorul cărţii că este „un om al cărţilor şi al ideilor”.

„În momentul în care e vorba de cartea „Miturile fondatoare ale antisemitismului”, Carol Iancu deschide această interogaţie: de ce a fost posibil un asemenea fenomen? E un fenomen ca oricare alt fenomen? Poate intra în rândul fenomenelor obişnuite care să nu chestioneze, în principal, conştiinţa noastră morală? Ca istoric al lumii, al poporului evreu şi în acelaşi timp ca om al cărţii, om al ideilor, s-a interogat care sunt conexiunile dintre antisemitismul actual şi antiudaismul care vine din Antichitate. Trebuie să recunoaştem că e foarte greu să găseşti atât de multe documente, să fie convergente şi să dea măsură în plan explicativ şi în planul interpretărilor despre acest fenomen”, a spus Morar.

Felicia Waldman, conferenţiar universitar doctor, a subliniat importanţa cărţii lui Carol Iancu şi din punctul de vedere al definiţiei antisemitismului ca instrument de lucru.

„Această ediţie a II-a a cărţii a lui Carol Iancu e demult aşteptată, era o necesitate (…), pentru că este, într-adevăr, un instrument excelent nu numai pentru academici, studenţi, dar şi pentru jurnalişti. (…) Dacă o să luaţi această carte în mână, o să vedeţi că găsiţi în ea tot ceea ce vă interesează din punct de vedere al noţiunilor, al instrumentelor de lucru, al evoluţiei acestei idei a antisemitismului. (…) Cred că este extrem de important să menţinem o actualizare permanentă, adică să urmărim tot timpul noile forme de antisemitism pentru că trebuie şi ele luate în considerare. Aşa cum arată ele în carte, inventivitatea din păcate în privinţa antisemitismului este în creştere”, a declarat Waldman.

Carol Iancu a punctat ceea ce aduce nou a doua ediţie a cărţii sale: „Am dorit să dezvolt capitole privind Şoah-ul (…), am adus elemente noi privind derularea procesului, nimicirii poporului evreu în Europa, în Polonia, în Ungaria, în Cehia şi Slovacia şi România, elemente noi, cu date noi în privinţa memoriei şi a negaţionismului. În al doilea rând, am ţinut să combat o serie întreagă de manifestări antisemite, atât în Europa de Est, cât şi în Occident”.

Alexandru Marinescu, directorul Editurii Hasefer, editura FCER care s-a ocupat de tipărirea celor două volume, a apreciat, referindu-se la cartea lui Carol Iancu, că autorul nu spune ce se întâmplă, ci de ce.

„Domnul profesor Carol Iancu nu ne spune ce, ne spune de ce, ne explică de ce antisemitismul are nişte mituri fondatoare la origine. Diferenţa faţă de ediţia precedentă este că, de data aceasta, vorbim foarte mult de atitudinea împotriva Israelului, pe care domnul Carol Iancu îl denumeşte evreul statelor. (…) Foarte important mi se pare că domnul Carol Iancu dă şi un moment al naşterii noului antisemitism – Războiul de şase zile, moment în care sentimentele antievreieşti au fost canalizate împotriva Israelului”, a declarat Marinescu.

Cât priveşte cartea „Un promotor al păcii şi înţelegerii”, directorul Editurii Hasefer a considerat că este o carte „pe care merită să o frunzăreşti ca un volum de referinţă”.

„Reflectă câteva lucruri: creşterea accesului comunităţii evreilor în sferele înalte alte societăţii româneşti, atât cea politică, dar şi cea culturală, prestigiul de care se bucură comunitatea evreiască, colaborarea interreligioasă şi interetnică şi numărul tot mai mare (…) al activităţilor organizate de FCER în domeniul cultural, social, religios şi aşa mai departe. Aceste discursuri, aceste intervenţii (…) reflectă statutul comunităţii evreieşti din România în momentul de faţă, ele merită citite”, a susţinut Marinescu.

Aurel Vainer a dezvăluit că această „cărticică” a lui s-a născut după discuţiile avute cu jurnalistul şi scriitorul Carol Roman despre posibilitatea editării unui volum care să cuprindă fragmente din cuvântările şi luările de poziţie susţinute cu diferite ocazii oficiale.

„Sigur, aici nu s-au spus toate (în carte – n.r.), dar ele reflectă puţin concepţia mea: dacă nu ne cunoaştem, nu ne recunoaştem şi de aceea cele mai multe au fost legate de relaţiile mele cu alte comunităţi, cu alte etnii, cu alte culte”, a declarat Vainer.

În cadrul evenimentului, la care au fost prezenţi istorici, scriitori, membri ai comunităţii evreieşti, au mai luat cuvântul cercetătorul doctor Lya Benjamin, istoricul Adrian Niculescu, preşedintele Asociaţiei Evreilor din România Victime ale Holocaustului, Liviu Beriş, scriitorul Ţicu Goldstein şi deputatul Silviu Vexler. AGERPRES