Adi274

24.11.2018

PARATRĂSNET

 

 

Sentiment casabil

 

Încerc să mă adun

cum se mai adună cioburile

de pe covor

unul câte unul

ușor, ușor, ușor…

 

M-am spart

cum se mai sparge cana

căzută

de cât se poate de sus

de când tot încerc

pe cap

să o țin cu josul în sus

 

Sunt partea nevinovată

a pedepsei

partea care se sparge

în tot atâtea cioburi

cât reușim să scoatem

din rănile oferite mai apoi

sub formă de flori

crescute direct pe mormintele

pe care le purtăm fiecare

pe câte un spate de timp

pe câte un spate.

 

Încerc să mă adun

cum se mai adună cioburile

de pe covor

unul câte unul

ușor, ușor, ușor…

Naștere repetată

 

M-am născut încă o dată

cu gândul că acum

va fi o naștere reușită…

 

O naștere care să mă mulțumească

de la felul în care mă ridic

și până la nestăpânita mea poftă

de a ține ochii deschiși

mai mult decât poate privirea mea

să adune

și să mă cutremure…

 

M-am născut din nou

fără să-mi dau seama

că am început să pătrund

tainele lumii desprinse

din trup de născătoare

(ceea ce mă face să cred

că încă nu m-am născut)

 

Încă mă mai încearcă

gândul că acum

va fi o naștere perfectă

pe înțelesul tuturor

așa cum sunt de obicei

ieșirile mele în public.

 

ADI CRISTI