24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Patriarhul Ecumenic, Bartolomeu, a afirmat, duminică, în predica rostită la finalul Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Mântuirii Neamului, că, prin sfinţirea acestui lăcaş de cult, Dealul Arsenalului s-a transformat în dealul păcii.
„Astăzi, prin sfinţirea Catedralei cu hramul Înălţarea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau şi se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii şi al sfinţeniei, în dealul harului şi binecuvântării, nu numai pentru Bucureşti, ci şi pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală şi Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos şi va transmite mesajul speranţei şi al mântuirii celor de-aproape şi celor de departe”, a spus Sanctitatea Sa.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a urat Patriarhului Daniel şi ierarhilor, clerului, demnitarilor şi tuturor fiilor binecredincioşi ai Bisericii Române „zile îndelungate, sănătate trupească şi sufletească”. „Să vă bucuraţi de lumina acestui far – catedrală şi să vă închinaţi totdeauna în el cu vrednicie, în Duh şi în adevăr Mântuitorului şi Izbăvitorului sufletelor şi trupurilor noastre!”, a încheiat Patriarhul Ecumenic.
Importanţa ridicării noului lăcaş de cult a fost evidenţiată şi de Mitropolitul Hrisostom de Patra, care a subliniat în cuvântul său că „Sfântul Apostol Andrei ne uneşte spiritual” cu Grecia.
„O nespusă emoţie ne provoacă gândul că ţările noastre, Grecia şi România, cu harul Domnului şi pentru rugăciunile Sfântului Apostol Andrei sunt unite prin legături istorice, întrucât în perioada anilor de restrişte ţara Preafericirii Voastre a găzduit mulţi greci care la rândul lor au contribuit la dezvoltarea acestor meleaguri şi au organizat războiul sfânt pentru eliberarea neamului nostru”, a spus Părintele Hrisostom, adresându-se Patriarhului Daniel.
La rândul său, Patriarhul Daniel a evocat momentul aducerii capului Sfântului Apostol Andrei la Bucureşti, în 2011, şi a mâinii Sale în aceste zile, evidenţiind rolul duhovnicesc pe care l-a avut Sfântul Andrei în ridicarea Catedralei Naţionale.
„Capul Sfântului Andrei ne-a ajutat să gândim frumos la această catedrală, iar mâna Sa ne-a arătat mâna care a făcut catedrala. Sfântul Andrei a construit catedrala folosindu-se de priceperea constructorilor şi a pictorilor. (…) Sfântul Andrei ne ajută să gândim şi să lucrăm duhovniceşte şi să fim misionari în timpul nostru, după modelul său”, a spus Patriarhul Daniel.
Zeci de mii de oameni şi aproximativ 2.000 de invitaţi au asistat duminică la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, printre oficialităţile prezente numărându-se premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, vicepremierul şi ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, miniştrii Finanţelor şi Educaţiei Naţionale, Eugen Teodorovici şi Ecaterina Andronescu, alţi oameni politici şi de cultură.
Pentru pr. Ionuţ-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, zecile de mii de participanţi la sărbătoarea sfinţirii Altarului Catedralei Naţionale simbolizează „România toată”.
„Este România. Toată. Sunt, după evidenţele noastre, peste 600 de maramureşeni, peste 1.000 din Iaşi, din Suceava iarăşi sunt peste 500, peste 500 sunt şi din Oradea. Am luat zonele mai îndepărtate, pentru că mi s-au părut mai relevante. Nu ne referim la zecile de pelerini organizaţi care vin din Germania, Italia. Parte dintre ei au fost în catedrală. Încercăm ca aceia care vin mai de departe să fie aduşi în faţa piaţetei pentru a putea să se închine prioritar şi apoi să-şi facă lungul lor drum de patru, cinci, zece ore către casă. Ţinem desigur cont şi de experienţa Jandarmeriei şi de regulile impuse de domniile lor, chiar dacă noi am vrea să facem mai multe”, a declarat, pentru AGERPRES, Corduneanu.
El a menţionat că la ceremonii au participat şi „peste 200 de pelerini din Basarabia, vicarul de Timoc, călugări de la Sfântul Munte şi foarte, foarte mulţi credincioşi, care simt că această sută de ani de România se împlineşte acum într-un mod plăcut lui Dumnezeu”.
„Ei simt că, într-un fel, am meritat această sută de ani în care n-a fost uşor. Ea a cuprins regimuri totalitare, a cuprins perioade de prigoană, a cuprins o mare a doua conflagraţie mondială. Dar suntem aici, în continuare, suntem uniţi prin limbă, prin credinţă şi prin dragostea faţă de simbolurile care ne unesc şi dragostea în primul rând faţă de Dumnezeu”, a mai spus vicarul patriarhal.
Şi purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a evidenţiat dimensiunea naţională a evenimentelor.
„Ce se întâmplă în aceste zile are o anvergură naţională, are o putere simbolică extraordinară, pentru că întemeierea unei catedrale şi sfinţirea ei dă seamă de gradul de implicare creştină a unei societăţi, a unui popor. Şi faptul că o catedrală de această amploare a fost ridicată în Bucureştii anilor 2000, 2018, iată, e Anul Centenar, într-o epocă numită post-modernă în care, se pare, că a slăbit intensitatea sentimentului religios şi a atenţiei spre cele spirituale, anunţă, totuşi, acest lucru că din punct de vedere spiritual Biserica Ortodoxă Română este, ca să spun aşa, foarte bine situată”, a declarat Bănescu, pentru AGERPRES.
El a evidenţiat „eforturile enorme” pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. „Nu doar financiare, ci antrenarea unor energii umane, consum, implicare, eforturi foarte mari, care au avut în spate oameni în carne şi oase, care au dormit mai puţin, au mâncat când au apucat, au îndurat frig, arşiţă. E vorba de implicarea unor mii de persoane care se află în spatele acestui proiect, care cred eu, onorează România”, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Vasile Bănescu este de părere că, prin sfinţirea Catedralei Naţionale, România s-a integrat în Europa catedralelor.
„Şi pentru că există nu doar o Europă a economicului, o Europă a comerţului, o Europă a artiştilor, o Europă a universităţilor, o Europă, ci şi o Europă a catedralelor, cum foarte bine se ştie, sau ar trebui să se ştie, eu cred că, începând de astăzi, România s-a integrat în Europa inclusiv din acest punct de vedere. Ne-am integrat, cu ocazia sfinţirii Catedralei Naţionale din România, în Europa catedralelor”, a mai spus Bănescu.
* * * *
Ideea ridicării unei Catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877-1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe de Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, precizează http://basilica.ro/.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei Catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin legea 376/2007 care prevedea că: „Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”.
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Catedrala Naţională este construită în proporţie de 95%, stadiul ‘la roşu’, urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele şi turla Pantocrator. Din anul 2010 până în 2018, statul şi Biserica au cheltuit aproximativ 110 milioane euro prin construcţia la roşu a Catedralei Naţionale.
Catedrala Naţională va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, întrucât avem responsabilitatea de a omagia eroii neamului. Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, ca urmare a evlaviei pe care o au credincioşii faţă de încreştinătorul poporului nostru şi ocrotitorul românilor de pretutindeni. AGERPRES
