Iaşul a semnat Rezoluţia de Unire a Bucovinei cu Ţara – Mamă

Întrunit în şedinţă solemnă pentru marcarea împlinirii a o sută de ani de la Unirea Bucovinei cu România, plenul Consiliului Local al Municipiului Iaşi a aprobat miercuri, 28 noiembrie, cu unanimitate de voturi, Rezoluţia Unionistă de Aderare a Municipiului Iaşi la Proiectul Unirii Bucovinei cu România. Cu acest prilej, primarul Mihai Chirica a dat citire Declarației de Recunoaștere a teritoriilor Bucovinei de Nord și ținutului Herței ca parte a României Mari. Rezoluţia a fost semnată apoi de primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, şi de toţi consilierii locali. Iată, în continuare, integral, textul Rezoluției: „Întrucât încă de la nașterea principatelor române, Bucovina – Țara „pădurilor de fag”, ce cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei, Câmpulungului, Rădăuților, Storojinețului și Cernăuților – a făcut dintotdeauna parte din Moldova; Întrucât în 1774, prin vicleșug, Bucovina a fost ruptă din trupul Moldovei și anexată în mod samavolnic imperiului Habsburgic; Întrucât Congresul general al Bucovinei, întrunit  în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuți a hotărât în unanimitate Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României; Întrucât în 1940, prin amenințare și în disprețul tuturor normelor internaționale, ca efect direct al josnicului pact Ribbentrop-Molotov, încheiat între Hitler și Stalin, Bucovina de Nord (cuprinzând ținuturile Cernăuți, Storojineț și o mică parte din Rădăuți), plus ținutul Herței din nordul județului Dorohoi (dar și întreaga Basarabie), au fost răpite din trupul Țării și încorporate la URSS; Întrucât românii din Nordul Bucovinei și din toate ținuturile moldovenești smulse din trupul Țării au îndurat suferințele unei guvernări străine, care le-a nesocotit drepturile fundamentale și a încercat să-i îndepărteze de ființa națională, Consiliul Local al Municipiului Iași, constituit în temeiul Legii 215/2001 privind administrația publică locală, adoptă următoare declarație: 1- Vom milita neabătut pentru denunțarea tratatului Ribbentrop-Molotov, atât de către noi, precum și de țările care au beneficiat de pe urma acestui rapt teritorial; 2- Vom sprijini pe toate căile legale schimburile permanente de cetățeni dinspre Bucovina de Nord și ținutul Herța spre România, pentru a-și desăvârși educația, cultura și întregirea spiritului de neam; 3 – Vom căuta pe toate căile legale difuzarea către românii din Bucovina de Nord și ținutul Herța a cât mai multor manuale, cărți, publicații diverse în limba română; 4 – Ne angajăm să ajutăm integrarea atât a acestor ținuturi, cât și a țărilor care le cuprind în ansamblul Uniunii Europene, pe care o dorim din ce în ce mai puternică și mai dreaptă; 5 – Nu în cele din urmă, recunoaștem apartenența pe vecie la România Mare a teritoriilor reprezentând Bucovina de Nord, ținutul Herței și toate ținuturile moldovenești smulse din trupul  sfânt al Țării! Trăiască România Mare!”,  MIHAI CHIRICA, Primarul Municipiului Iași”. În continnuare a fost citită Moţiunea de Unire a Bucovinei cu Regatul României, elaborată la 15 noiembrie 1918 şi adoptată prin vot, la Cernăuţi, pe 28 noiembrie 1918. Iară, în continaure, integral, texul Rezoluțiunii: „Congresul General al Bucovinei, întrunit azi, joi, 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală din Cernăuţi, considerând că, de la fondarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găseşte vechiul Scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceava, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări, umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcătorilor din afară şi a cotropirii păgâne; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-i înstrăineze firea şi să învrăjbească celelalte neamuri cu care el voieşte să trăiască ca frate; că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor şi că ei aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, izgonirea limbei lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică; că, în acelaşi timp, poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile și izvoarele de câştig ale acestei ţări şi despoiat în mare parte de vechea sa moştenire; dar că, cu toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, va sosi şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan şi că au nutrit veşnic credinţă că marele vis al neamului se va înfăptui, prin unirea tuturor ţărilor române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi s-au întronat în lume principiile de drept şi umanitate pentru neamurile şi când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei şi s-a prăbuşit şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Drept aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind învestit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm: Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României”. Şedinţa solemnă a Consiliului Local al Municipiului Iaşi, prilejuită de aniversarea Centenarului Unirii Bucovinei cu România, a continuat cu festivitatea de decernare a distincţiilor oferite de Primăria Municipiului Iaşi unor peronalităţi locale şi naţionale care au sprijinit Programul “Centenar”, iniţiat de autorităţile locale.   Astfel, Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași a fost acordat acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, în timp ce Medalia de Aur „Centenarul Unirii Bucovinei cu România” a fost acordat acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Viorel Barbu, Președintele Filialei Iași a Academiei Române, acad. Alexandru Zub, acad. Bogdan C. Simionescu, prof. univ. dr. Gheorghe Clivetti, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, Elena Popescu, director General Romfilatelia, prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, dr. Florin Cântic, Directorul Arhivelor Naționale ale României, Serviciul Județean Iași, colonel dr. Remus Hadrian Bondor, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt” Iași. Medalia de Argint „Centenarul Unirii Bucovinei cu România” a fost înmânată de primarul Mihai Chirica prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent  al Academiei Române, directorul Muzeului „Carol I” din Brăila – pentru contribuția esențială la editarea colecțiilor „Basarabica” și „Civilizație românească” ale Academiei Române, lui Radu Grădinaru, consul onorific al Republicii Franceze – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, lui Enrico Novella, consul onorific al Republicii Italiene – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași – pentru organizarea Conferinței „Marea Unire a românilor (1918) – istorie și actualitate, conf. univ. dr. Ionuț Nistor, directorul Muzeului Universității „Al. I. Cuza” din Iași – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, conf. univ. dr. Ioan Milică – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, dr. Sorin Iftimi, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, dr. Cătălin Botoșineanu – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, dr. Richard Constantinescu – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, colonelului Aurelian Moraru, comandantul Spitalului Militar – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, colonelului (r) Dan Prisăcaru, directorul Muzeului Militar „Ferdinand I”, Filiala Iași, dr. Alexander Rubel, Directorul Centrului Cultural German – pentru implicarea în evenimentele desfășurate în Programul „Centenar”, asist. univ. dr. Silviu Teodor-Stanciu – pentru implicarea în realizarea proiectelor „Tramvaiul Centenarului”, „Caravana Unirii”, „Iași, Orașul Tramvaielor Pictate”; drd. Tiberiu Teodor-Stanciu – pentru implicarea în realizarea proiectelor „Tramvaiul Centenarului”, „Caravana Unirii”, „Iași, Orașul Tramvaielor Pictate”, Alinei Țiței – pentru realizarea filmului documentar „Medici în linia întâi”, elevei Tamara Bivol, Colegiul Național Iași (clasa a X-a E, originară din Basarabia) – pentru Locul I la Sesiunea Națională de Referate și Comunicări Științifice ale elevilor, desfășurată la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad, în perioada 26 – 28 iulie 2018, cu lucrarea „Unirea Basarabiei reflectată în presa românească și rusească” (coordonator Prof. dr. Adriana Radu), precum şi celor trei șoferi CTP, respectiv Gabriel Muștiuc, Lucian Popovici şi Cătălin Pușcașu, pentru implicarea în proiectul „Caravana Unirii” (cele trei autobuze vopsite în culorile drapelului național). Manifestările organizate în Sala Mare a Primăriei, prilejuite de aniversarea a o sută de ani de la Unirea Bucovinei cu România au continuat cu lansarea primelor patru volume din seriile „Basarabica”, respectiv „Civilizaţie Românească”, editate de Academia Română în cadrul Programului “Centenar”, prezentate de academicianul Ionel Cândea, vicepreşedintele Academiei Române, urmată de prezentarea unei emisiuni filatelice, realizată de Romfilatelia cu prilejul Centenarului Unirii Bucovinei cu România. La ora 11.30, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, a avut loc o Slujbă de pomenire nominală a făuritorilor Unirii Bucovinei cu România, oficiată de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. La ora 12.00, în toate bisericile din ţară au fost trase clopotele în memoria celor care au înfăptuit, în urmă cu o sută de ani, actul istoric al Unirii Bucovinei cu Ţara – Mamă. (E.M.)