24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, deputatul Varujan Pambuccian, a declarat miercuri, în cadrul şedinţei comune solemne a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrate celebrării Centenarului Marii Uniri, că cel mai important lucru este revenirea la respectul de sine pe care l-au avut cei care au gândit Proclamaţia de la Alba Iulia.
„Proclamaţia de la Alba Iulia este unul dintre documentele care contrastează extraordinar, prin modernitatea lui, cu felul de a gândi al vremurilor în care a fost citit. Ce s-a întâmplat cu cel care a dat glas acestui document? Cardinalul Hossu a murit cu domiciliu forţat. Maniu a murit în închisorile comuniste. De ce vă spun lucrurile astea? Pentru că eu cred că cel mai important lucru pe care îl putem face pentru tot ce s-a întâmplat atunci este respectul de sine, revenirea la respectul de sine pe care cei care au gândit Proclamaţia de la Alba Iulia l-au avut şi pe care l-am pierdut, din cauza vremurilor, din cauza conjuncturilor, poate. Dar cred că nimic nu este mai important decât respectul de sine al unei naţiuni”, a declarat liderul grupului minorităţilor naţionale.
Pambuccian a reliefat efortul şi sacrificiile făcute de către membrii diferitelor etnii în vederea constituirii naţiunii române.
„Primul Război Mondial a fost o exemplară participare a ceea ce la Alba Iulia era numit ‘popoare conlocuitoare’ la acest efort extraordinar de constituire a marii naţiuni române. Pe câmpurile de luptă s-au găsit nenumăraţi voluntari. Romi, care după ce fuseseră eliberaţi din sclavie şi lăsaţi într-o nouă formă de sclavie, fără niciun fel de proprietate, li se promisese că vor fi integraţi alături de toţi ceilalţi cetăţeni ai României. Evrei, care nu aveau cetăţenie română şi care au murit pe câmpurile de luptă pentru România care urma să se făurească, cărora li se promisese cetăţenia, care au fost decoraţi pentru faptele de arme, inclusiv de către marele rege Ferdinand. Ce s-a întâmplat după? Cu romii ştiţi ce s-a întâmplat. Evreii au trebuit să primească cetăţenie individual, prin hotărârea fiecăreia dintre cele două Camere, după ce fuseseră decoraţi pentru faptele de arme”, a precizat el.
Varujan Pambuccian a evidenţiat că la Alba Iulia au fost prezenţi, alături de români, minorităţi de pe întreg cuprinsul ţării.
„La scurt timp după adunarea de la Alba Iulia a avut loc adunarea saşilor, la Mediaş. Au avut loc adunări ale rutenilor, ale altor popoare trăitoare în Ardeal sau pe întreg teritoriul României care au proclamat acelaşi lucru. În Adunarea Bucovinei se găseau alături de români şi minoritari: erau nemţi, polonezi, evrei, care au proclamat acelaşi lucru şi toate lucrurile acestea, împreună, fac parte din acest respect de sine pe care oamenii aceia l-au avut şi pe care noi, prin ceea ce am făcut după aceea, l-am pierdut. În punctul trei din Proclamaţia de la Alba Iulia erau lucruri extraordinare promise (…), se vorbeşte despre minorităţi, despre drepturile acestor popoare. (…) Cred că dacă am citi această proclamaţie şi ne-am gândi strict la principiile de acolo ne-am da seama ce naţiune mare a fost făurită atunci. Şi acestei naţiuni române, din care şi popoarele noastre fac parte, îi dorim azi la mulţi ani”, a spus Pambuccian. AGERPRES
