Bacteriile intestinale, o pistă de cercetare pentru tratarea diabetului

Anumite bacterii intestinale ar putea avea proprietăţi “antidiabetice” şi ar putea fi folosite pentru tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu diabet de tip 2, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă din Franţa, recompensaţi miercuri cu un premiu care va finanţa proiectul lor de cercetări medicale, informează AFP.

Cercetătorii, care au identificat deja 24 tulpini de bacterii, vor să le izoleze şi să le cultive în manieră industrială, apoi să le testeze eficienţa pe muşte drosofile şi pe şoareci, înainte de a demara un studiu clinic pe oameni în 2020, a explicat medicul Hubert Vidal, director de cercetare la INSERM (Institutul Naţional pentru Sănătate şi Cercetări Medicale) din Franţa, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Fundaţia Francofonă pentru Cercetări asupra Diabetului (FFRD).

“Nu vom trata diabetul doar cu probiotice”, a adăugat acelaşi cercetător. “Este mai degrabă vorba despre utilizarea acestor bacterii “în sinergie cu alte molecule”, a precizat el.

Printre pistele avute în vedere, bacteriile care îşi vor dovedi eficienţa vor permite medicilor să prescrie bolnavilor o doză mai slabă de metformină. Acest antidiabetic oral este medicamentul cel mai des prescris în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu diabet de tip 2 (fiind cunoscut şi sub denumirile comerciale Glocophage, Stagid), însă el provoacă adeseori tulburări digestive.

Diabetul este o tulburare de asimilare a glucidelor de către organism. Diabetul de tip 2, care reprezintă 90% din cazuri şi care progresează cel mai mult în societatea actuală, corespunde unei creşteri prelungite a concentraţiei de zaharuri din sânge, fiind adeseori asociat cu obezitatea şi sedentarismul.

Medicii ştiu de mulţi ani deja că dezechilibrul microbiotei intestinale joacă un rol în apariţia diabetului, însă cercetătorii sunt încă departe de momentul în care vor putea să obţină din această informaţie tratamente viabile, întrucât “există un blocaj important în identificarea şi selectarea tulpinilor bacteriene care deţin o eficacitate reală”, de exemplu pentru a ameliora degradarea glucozei şi sensibilitatea la insulină, a explicat acelaşi expert francez, specialist în diabet şi nutriţie.

O altă dificultate constă în a face bacteriile selectate să îşi conserve proprietăţile şi să nu “deriveze” atunci când sunt cultivate şi, apoi, când sunt pregătite pentru a putea fi utilizate în cadrul terapiei.

“Simpla adăugare a unei tulpini bacteriene în microbiota noastră nu ne va garanta că vom obţine efectul benefic al acelei tulpini”, a subliniat profesorul Vidal. “Va trebui să existe o întreagă reechilibrare a ecosistemului (…), cu interacţiuni care pot fi pozitive sau negative”, a adăugat el.

Atribuirea unei finanţări în valoare de 300.000 de euro, acordată de FFRD, va permite echipei sale – care colaborează cu alte trei grupuri de oameni de ştiinţă – să parcurgă toate etapele necesare până la debutul testului clinic, a explicat medicul francez, adăugând că se află în căutarea unor parteneri industriali pentru a-şi continua studiul.

Pe plan mondial existau peste 425 de milioane de persoane diabetice în anul 2017, iar numărul lor ar putea ajunge la 629 de milioane în 2045, potrivit Federaţiei Internaţionale a Diabetului (FID). AGERPRES