După ce lumea științifică a fost zguduită de scandalul stârnit de anunțul făcut de chinezul He Jiankui, de la o universitate din China, cum că ar fi contribuit la nașterea a două fetițe gemene alterate genetic pentru a nu putea contracta virusul HIV, multe foruri naționale și internaționale au luat atitudine și, după caz, au lansat investigații sau avertismente.
Cu o viteză de reacție ceva mai redusă, Organizația Mondială a Sănătății anunță, la rândul său, că va înființa o comisie globală multidisciplinară de experți care să examineze problemele științifice, etice, sociale și legale asociate cu editarea genică umană (deopotrivă a celulelor somatice și a celor progenitoare). Comisia va trece în revistă literatura de specialitate în ce privește stadiul actual al cercetării și al aplicațiilor editării genice, dar și atitudinile din societate față de diversele utilizări ale acestei tehnologii.
OMS va primi apoi sfatul acestei comisii în privința unei supravegheri adecvate și a unor mecanisme diriguitoare corecte, deopotrivă la nivel național și global. În această acțiune, de bază va fi înțelegerea modului în care trebuie promovate practicile transparente și de încredere și a modului în care trebuie realizată evaluarea corectă a raportului risc/beneficiu înainte de a lua orice fel de decizie în privința autorizării procedurii.
Măsura, chiar dacă tardivă, este binevenită. Unul dintre oamenii de știință creditați cu descoperirea mecanismului CRISPR-Cas9 de editare genică, Jennifer Doudna, de la University of California, Berkeley, avertizează de mai mulți ani că principala amenințare a tehnologiei de editare genică nu vine de la procedura propriu-zisă, ci de la posibila utilizare nereglementată a acestei tehnologii revoluționare, care ar putea atrage o interdicție totală nu doar a aplicațiilor clinice, ci și a cercetării fundamentale în domeniu. La aflarea veștii venite din China, Doudna a declarat că: „Este imperativ ca oamenii de știință responsabili să explice pe larg de ce s-au abătut de la consensul global de a nu realiza aplicații CRISPR-Cas9 de editare a celulelor progenitoare umane la acest moment”.