24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Nebunia continuă. Useriștii au sărit ca arși față de obrăznicia lui Liviu Dragnea de a se ridica din genunchi, de pe cojile de nuci, unde au crezut ei că l-au pus să facă mătănii. Ameninţările panaramelor, țipate lătrate în același timp, se doresc a fi consemnate sub formă de atitudini politice, de reacții la cald față de un discurs, trebuie să recunoaştem, bine articulat, bine regizat, bine pronunțat și greu de imitat (cel puțin de actorii activi ai scenei politice actuale). Discursul în sine s-a dorit a fi o provocare electorală pentru Klaus Iohannis, în special, în competiția prezidențială. Dan Barna a demonstrat, la rândul său, că nu este mai articulat decât dezlânatul de Ludovic Orban, mizând pe aceeași lozincă: Nu ne interesează ce urmează, dar jos cu PSD, jos cu Dragnea! Evident că acest dezinteres este dictat de credința că în actuala formulă de guvernare nu are cum să urmeze lucruri bune, chiar dacă cifrele INS vorbesc despre o cu totul altă realitate, nicidecum pesimistă, nicidecum acuzatoare pentru cei aflați la guvernare. Dacă guvernanții înțeleg ”să-și ducă crucea”, apăsată pe spatele lor de o opoziție descreierată, incapabilă să construiască o alternanţă la guvernare credibilă și profesionistă, aceasta din urmă, opoziția, nu are capacitatea înțelegerii rolului ei, care nu este doar acela de a face opoziție de dragul opoziției, să spună Nu la toate demersurile Puterii, cât mai ales, rolul ei este acela de a discerne între jocul politic și nevoia reală de fapte politice construite pe un consens necesar și responsabil.
Furia niciodată nu a fost un consilier bun, productiv, lucid și necesar luării unor decizii decisive mersului înainte, păstrării drumului cel bun. Furia nu poate să nască decât ambiguitate, incoerență, multă ceață și mișcări telurice greu de intuit, provocând adevărate mișcări tectonice, în urma cărora pământul ne fuge de sub picioare, imaginând prăbușiri spectaculoase și greu de explicat în dinamica producerii acestora.
O astfel de retorică nu aparține discursului politic ea este formulată, stăpânită și explicată de cifrele Institutului Național de Statistică și a EUROSTAR-ului, la nivelul cercetării europene. Cifrele nu mint, politicienii nu fac altceva decât să-și construiască discursul politic într-un mod preferențial, folosindu-se de marja de eroare a analizei în scopul propriilor lor interese. Puterea are tot timpul tendința de a-și crește realizările, în timp ce opoziția nu ezită să i le prăbușească până la limita de jos a erorii de calcul sau chiar și mai jos, dacă vorbim despre useliștii lui Dan Barna sau amețiții din coloana lui Ludovic Orban. Aceste valori indezirabile reprezintă de fapt josnicia unor luptători care nu ezită să se folosească de metode lipsite de fair play, sacrificând bunăstarea poporului doar pentru ca imaginea lor să iasă cât se poate de tentantă în fotografie. Mai mult, beneficiind și de un președinte de țară de același calibru cu al lor, mustind de nemernicie și mai ales de o mediocritate lucie, în care atât Dan Barna, Cosette Chichirău et.comp., alături de Ludovic Orban, Raluca Turcan, Alina Gorghiu, aruncă în aer orice speranță a gestului credibil la români. Am înțeles! Se dorește să fie alungat, peste munți și peste văi, PSD de la guvernare? Primesc. Dar cine îi ia locul? Nu ne vom situa în postura de a striga ca din gură de șarpe Mai bine cu acest rău, decât fără rău! Este mult mai greu de înțeles de ce s-a ajuns aici. De ce strada a intrat în parlament. De ce cea mai importantă instituție a statului de drept a fost aruncată în această mocirlă, slinoasă și grohăitoare a celor care își construiesc discursul politic și acțiunile politice în zgomote de țipurituri, de strigăte și ochi ieșiți din orbite, de gesturi brutale, agresive, de atacuri violente înspre cei care își exercită dreptul de a fi ales și de a vorbi, de a legifera și de a vota conform conștiinței lui, fără să țină seama de aceste artificii bulevardiere, de piață publică în care funcționează o altfel de tribună, în care toți cei care cred că au ceva de spus merg și se ridică pe postament pentru a vorbi celor care au de gând să-i asculte. Pentru o astfel de misiune nu ai nevoie de grila votului popular. Îți este suficientă prezența în parcuri sau în spațiile special amenajate, acolo unde fiecare cetățean liber are dreptul de a comunica, de a se lăsa ascultat dacă în afara ciorilor sau a câinilor comunitari, mai dorește cineva să-l asculte.
Ne apropiem de finalul acestui an greu de povestit, greu de retrăit, imposibil de luat în seamă, dacă îar fi să avem posibilitatea să ne alegem zece ani care să ne reprezinte din totalul celor pe care i-am trăit până acum. Din ce în ce mai mulți dintre semenii noștri se vor feri de 2018 ca dracul de tămâie. Ptiu, Satana!
ADI CRISTI
