Paul Stănescu, ministrul demisionar al Dezvoltării, anunţă că prin măsurile luate de el au fost aduse în România 876 milioane euro

Ministrul Dezvoltării demisionar Paul Stănescu a afirmat joi că, prin măsurile pe care le-a luat în perioada în care a condus instituţia, au fost aduse în România aproximativ 876 milioane de euro, iar ministerul a evitat dezangajrea a circa 850 milioane de euro.

„Ne aflăm la sfârşitul unui an greu, dar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate! Astăzi, 27 decembrie, pentru programele finanţate din fonduri europene, pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) le coordonează, riscul de dezangajare este zero! Acest lucru a fost posibil datorită personalului tehnic din minister, care a propus soluţii viabile, pertinente şi realiste! Ca om politic, nu pot decât să mă bucur că am avut încredere deplină în această echipă performantă şi nu am recurs la soluţii de compromis, sugerate de alţi oameni politici, cum ar fi acordarea de vouchere pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor!”, precizează Paul Stănescu, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

 Deoarece este prioritară pentru România creşterea gradului de absorţie a fondurilor europene, MDARAP a revizuit POR 2014-2020 pentru a evita dejangazarea banilor. Ministerul prezintă principalele măsuri luate în acest sens.

„Având în vederea prioritatea României de a creşte gradul de absorbţie al fondurilor comunitare într-un procent cât mai mare, precum şi pentru evitarea pierderii de către ţara noastră, prin dezangajare, la sfârşitul acestui an, a aproximativ 850 de milioane de euro, au fost lansate apeluri pentru „proiecte nefinalizate” în domeniile sănătăţii, educaţiei, monumentelor istorice, drumurilor judeţene şi mobilităţii urbane. În acest sens, Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) a fost revizuit şi transmis oficial Comisiei Europene, pentru aprobare, în luna iulie, iar principalele modificări care au condus spre evitarea riscului de dezangajare se referă la:

• introducerea, ca activitate eligibilă, a achiziţiei de ambulanţe (beneficiari: parteneriatele formate din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă din fiecare regiune): au fost semnate 7 proiecte regionale în valoare totală de 120 de milioane de euro, în cadrul cărora s-au livrat deja, în luna decembrie, 420 de ambulanţe, în valoare totală de 158 de milioane de lei;

• crearea unei axe dedicate spitalelor regionale, a cărei rată de cofinanţare să fie de 50% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi 50 % de la bugetul de stat, şi creşterea procentului de finanţare din FEDR la 70% pentru celelalte intervenţii dedicate sănătăţii (unităţi de primiri ugenţe, ambulatorii, ambulanţe) din actuala Axă Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale (astfel, AMPOR va putea solicita la rambursare o sumă mai mare);

• introducerea, ca activitate eligibilă, a achiziţiei de echipamente medicale pentru unităţile de primiri urgenţe/compartimentele de primiri urgenţe, pentru structuri de suport ale urgenţei şi ambulatorii (beneficiar – Ministerul Sănătăţii): s-au semnat 56 de contracte, în valoare totală de 1,1 miliarde de lei, din care s-au rambursat 700 de milioane de lei;

• completarea tipurilor de beneficiari eligibili, pentru a face posibilă depunerea de proiecte nefinalizate (beneficiari: Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii): s-au contractat 10 proiecte, ale căror beneficiar este parteneriatul dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi peste 300 de unităţi adminsitrativ-teritoriale, în valoare totală de 580 de milioane de lei, pentru construcţia de şcoli şi grădiniţe, din care s-au rambursat 180 de milioane de lei;

• preluarea, de către MDRAP, a Programului Operaţional Iniţiativa pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (POIIMM) şi implementarea acestuia sub forma unei axe prioritare în cadrul POR 2014-2020, precum şi suplimentarea alocării financiare cu 150 de milioane de euro, prin realocarea unor sume din alte axe prioritare ale POR 2014-2020;

• lansarea de apeluri pentru „proiecte nefinalizate” în domeniile monumentelor istorice, drumurilor judeţene şi mobilităţii urbane: au fost semnate 76 de proiecte, în valoare totală de 2,5 miliarde de lei şi pentru care s-au depus cereri de rambursare în valoare totală de 780 de milioane de lei”, arată sursa citată.

Paul Stănescu a adăugat a adăugat că a avut în vedere obiective cu impact asupra populaţiei.

„Ca ministru al Dezvoltării, am fost şi sunt orientat către obiective cu impact pentru populaţie, iar prioritatea mea a fost reprezentată dintotdeauna de serviciile pe care le putem asigura cetăţenilor în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, locuirea etc., atât din fonduri de la bugetul de stat, cât şi prin finanţare europeană! Iar acestea sunt realităţi pe care nu le poate contesta nimeni, ele deja produc efecte şi sunt dovada clară că specialiştii trebuie încurajaţi să-şi facă meseria cum ştiu mai bine! Mă bucur că, în perioada mandatului meu, am beneficiat de o echipă implicată şi profesionistă şi, împreună, am reuşit să facem ce alţii nu credeau că va fi posibil!”, a explicat Stănescu.

Acesta a precizat că au fost aduse în România circa 876 milioane euro.

„Mai mult decât atât, dacă riscul de dezangajare pentru POR era de 850 de milioane de euro, prin aceste măsuri aducem în România aproximativ 876 de milioane de euro! Într-o situaţie similară este şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, care avea ca ţintă de plăţi, pentru evitarea dezangajării fondurilor, suma de 71,14 milioane de euro (ţintă atinsă), plăţile efectuate către beneficiari fiind, în prezent, de 85,24 milioane de euro. Şi pentru Programul Interreg V-A România-Ungaria, ţinta de dezangajare, în valoare de 3.456.434,78 de euro, a fost atinsă şi depăşită cu 233.646,43 de euro”.

Social-democratul a mai spus că e uşor să comentezi de pe margine pe domenii pe care nu le stăpâneşti, însă nu oricine reuşeşte să rezolve problemele din administraţie.

„După cum am mai spus de nenumărate ori, eu sunt omul faptelor, şi mai puţin al vorbelor! Am preferat să mă implic alături de colegii mei din minister, care sunt specialişti, pentru a găsi soluţii, şi nu pentru a crea probleme noi! De pe margine, este uşor să faci comentarii în necunoştinţă de cauză, pentru domeniile pe care nu le stăpâneşti! Toţi credem că ne pricepem la politică şi la fotbal, dar nu oricine reuşeşte să rezolve probleme legate de administraţie, dezvoltare regională ori absorbţia fondurilor europene!”, a conchis Stănescu.

Pe 26 noiembrie, vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Paul Stănescu a demisionat din funcţiile pe care le avea în Guvernul Dăncilă, însă preşedintele Klaus Iohannis nu a semnat decretul de revocare. Şeful statului nu a semnat nici decretul de numire a Olguţei Vasilescu, propusă de PSD să preia acest portofoliu.

CCR a admis, pe 19 decembrie, sesizarea Guvernului cu privire la existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedintele Klaus Iohannis, referitor la amânarea numirii miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor. Astfel, conform deciziei Curţii, Klaus Iohannis trebuie să semneze decretele de revocare ale miniştrilor demisionari ai Transporturilor şi Dezvotării, Lucian Şova şi Paul Stănescu. Totodată, şeful statului trebuie să răspundă, în scris, motivat, în legătură cu propunerile făcute de premier, respectiv Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Iohannis a anunţat că va lua o decizie referitor la aceste aspecte după Crăciun sau după Revelion.MEDIAFAX