BNR: Taxa pe activele financiare afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare

„S-a acordat atenţie taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici şi posibile implicaţii asupra politicii monetare şi a procesului de creditare, precum şi asupra stabilităţii financiare şi macrostabilităţii în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ţine inflaţia sub control, care s-au dovedit a fi esenţiale pentru readucerea ratei anuale a inflaţiei în intervalul ţintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potenţate de cele ale iniţiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea şi transmisia monetară, dar şi stabilitatea băncilor, precum şi costurile de finanţare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar şi a face recomandări autorităţilor publice”, se spune în minuta BNR.

Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile şi riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanţial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 şi conţinutul măsurilor fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenţionat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt şi mediu asupra activităţii economice, dar şi asupra potenţialului de creştere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal şi structurii cheltuielilor bugetare, cât şi prin afectarea comportamentului investiţional şi al celui de consum.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă şi apoi să se menţină pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9% în decembrie 2019.

Potrivit documentului, s-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influenţele dezinflaţioniste relativ mai pronunţate aşteptate să provină şi în acest interval din evoluţia preţurilor volatile – LFO şi combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la ţigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaţionist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp.

În opinia unor membri ai Consiliului, acţiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaţionistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste aşteptări a preţurilor unor produse alimentare sau a preţurilor unor servicii şi utilităţi, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale şi bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicaţiilor asupra anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu.

Analizând perspectiva influenţei factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date şi evaluări, creşterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 şi în uşoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 – exclusiv ca urmare a contracţiei probabil suferite de producţia agricolă după creşterea excepţională din intervalul anterior -, şi să se mărească în primul trimestru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluţii fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au observat că, potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a redevenit probabil în trimestrul IV 2018 principalul determinant al creşterii economice, în timp ce formarea brută de capital fix este posibil să-şi fi sporit contribuţia negativă la dinamica PIB. În cazul exportului net este totuşi mai probabilă o diminuare a aportului negativ, dată fiind relativa încetinire în octombrie a ritmului anual de creştere a deficitului balanţei comerciale, chiar şi în condiţiile măririi ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor şi cea a importurilor de bunuri şi servicii; la rândul său, deficitul de cont curent şi-a temperat uşor creşterea anuală, inclusiv pe seama unei ameliorări a balanţelor veniturilor primare şi secundare.

Conform minutei, s-a apreciat că incertitudini în creştere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, şi al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial şi de procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, precum şi de tendinţa de înăsprire a condiţiilor financiare şi de volatilitatea pieţei financiare internaţională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari şi la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. AGERPRES