24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Liderii blocului electoral ACUM din Republica Moldova, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au cerut marţi, într-o dezbatere organizată la Bucureşti, ca oficialii români şi cei de la Bruxelles să solicite autorităţilor de la Chişinău condiţii pentru alegeri parlamentare libere şi corecte, în contextul în care campania electorală va debuta peste doar câteva zile.
„Aceste alegeri sunt foarte importante, în măsura în care, dacă nu se reuşeşte schimbarea acestei guvernări corupte, proaste, detestate de cetăţeni, Republica Moldova riscă, până la următoarele alegeri, să nu mai aibă o masă critică de oameni care împărtăşesc valorile româneşti şi europene, pentru că oamenii care împărtăşesc aceste valori renunţă să mai aştepte. Ei au aşteptat foarte mult şi nu văd nicio perspectivă cu asemenea guvernări şi aleg să plece. Şi, în această situaţie, există riscul să crească ponderea celor care, sub influenţa propagandei ruseşti, dar şi de acasă, cred că democraţia este de vină pentru corupţie, sărăcie, migraţie şi îşi doresc un regim ca la Kremlin. Noi vrem foarte mult ca aceste lucruri să se înţeleagă aici, vrem ca autorităţile de la Bucureşti împreună cu oficialii europeni să ceară în continuare autorităţilor de la Chişinău să asigure condiţii pentru alegeri libere şi corecte, pentru că alegerile libere şi corecte sunt singura noastră şansă să mergem pe calea europeană”, a precizat preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, în cadrul dezbaterii cu tema „De la furtul miliardului la furtul alegerilor – 25 ianuarie, debutul campaniei electorale în Republica Moldova”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre.
La rândul său, preşedintele Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, a făcut un apel către instituţiile internaţionale să acorde atenţia cuvenită evenimentelor de la Chişinău.
„Pe lângă excesele anti-democratice şi persecuţiile la adresa opoziţiei pro-europene, regimul hibrid de la Chişinău foloseşte toate resursele posibile pentru a nu permite majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova, de acasă, dar mai ales celor din diaspora să îşi manifeste liber şi democratic opţiunea cu privire la viitorul ţării lor. Probabilitatea apariţiei unui moment, în perioada imediat următoare, în care tensiunile sociale să se elibereze sub forma unor energii mult mai dificil de administrat creşte exponenţial. Facem apel către toate instituţiile internaţionale care monitorizează respectarea drepturilor omului şi către mass-media europeană şi americană să acorde atenţia cuvenită evenimentelor care se petrec astăzi la Chişinău, să evalueze obiectiv şi să prezinte realităţile sociale, politice, economice din Republica Moldova şi să sprijine eforturile unui popor aflat astăzi în reală dificultate”, a spus el.
Pe de altă parte, Maia Sandu a subliniat că „nu se fac progrese” în investigarea fraudei bancare din anii 2012 – 2014, prin care au avut loc tranzacţii fictive de aproape un miliard de dolari, şi a atras atenţia asupra faptului că o parte din banii respectivi ar fi ajuns şi în România.
„În conformitate cu rapoartele făcute de companiile de investigaţie internaţionale, cel puţin 15,8 milioane de dolari din furtul bancar sunt bani care au ajuns în România. Există un şir de ţări în care au ajuns banii din furtul bancar – evident, cea mai mare parte a rămas în Republica Moldova – doar că nu vrea nimeni să investigheze aceste sume. Noi ne întrebăm dacă, poate instituţiile române au mai mult timp şi interes să înceapă investigarea de aici. (…) Timp de patru ani, de la momentul descoperirii fraudei bancare, autorităţile de la Chişinău nu au recuperat niciun bănuţ”, a susţinut ea.
Vorbind despre contextul alegerilor, Maia Sandu a atras atenţia asupra faptului că, în urmă cu un an şi jumătate, a fost introdus sistemul electoral mixt care ar avantaja „în principal partidele politice cu bani mulţi şi partidele care controlează resursele administrative”. Ea a adăugat că, în perioada de pre-campanie electorală, Partidul Democrat şi Partidul Socialiştilor ar fi cheltuit „bani enormi”, fără ca instituţiile statului să verifice provenienţa sumelor. Maia Sandu a făcut referire şi la faptul că în luna decembrie partidele au fost informate că nu mai pot colecta donaţii pe care să le folosească în campania electorală. În context, ea a menţionat că Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma Demnitate şi Adevăr au în conturi în acest moment doar 13.000 de euro.
„Resursele administrative sunt folosite masiv şi în acelaşi timp se pun presiuni enorme pe toţi cei care sunt angajaţi la stat, dar şi pe oamenii care au mici afaceri, pe toţi cei care nu se supun ordinelor celor de la guvernare. Noi, în Republica Moldova, de la independenţă încoace, (…) nu am simţit o presiune atât de mare din partea autorităţilor. Este un sentiment de frică şi teroare, dacă vreţi, instaurat de către această guvernare. Oamenilor le e frică să vorbească despre partidele pe care le sprijină”, a spus ea.
Ea a reamintit că, în urmă cu câteva săptămâni, a fost creată o comisie parlamentară care investighează acuzaţii de „trădare de patrie” care îi sunt aduse ei, dar şi lui Andrei Năstase. Maia Sandu a apreciat că acest demers este menit să discrediteze opoziţia şi poate chiar să ducă la înlăturarea liderilor ei din cursa electorală.
„Motivul pentru această falsă acuzaţie este faptul că noi doi, acum un an şi jumătate, am mers la Bruxelles, la invitaţia a cinci eurodeputaţi, la un eveniment la care am discutat situaţia despre drepturile omului din Republica Moldova. În special cum se încalcă drepturile omului în Republica Moldova. Fiind invitaţi la această conferinţă de către eurodeputaţi împreună cu o fundaţie, această fundaţie a achitat biletul nostru şi şederea timp de două zile la Bruxelles. În urma acestei vizite, peste un an şi jumătate, în pragul alegerilor parlamentare, Parlamentul Republicii Moldova, partidul de la guvernare, nu are nimic mai bun de făcut decât să pornească un caz de trădare de patrie”, a afirmat ea.
Andrei Năstase a vorbit despre contextul mediatic din Republica Moldova, apreciind că „mass-media sunt controlate în proporţie de peste 90% de oligarhul Vladimir Plahotniuc”.
„Republica Moldova îşi va susţine pe 24 februarie testul de maturitate, ca ţară istoric racordată spaţiului european. Problematica complexă care va fi generată de modul în care vor fi organizate alegerile parlamentare şi de viitorul status post-electoral al Moldovei ar trebui să se regăsească, ca subiecte strategice, în toate mapele care conţin analize şi proiecţii ale viitoarei configurări politice a spaţiului aflat la graniţa de Est a Uniunii Europene. Atenţia acordată de analiştii în comunicare ameninţărilor reale ale războiului informaţional hibrid la adresa democraţiei ar trebui să se îndrepte, cu prioritate în această perioadă, asupra campaniei electorale din Republica Moldova, mai ales dacă se doreşte o evaluare didactică şi exhaustivă a efectelor dezinformării, manipulării şi fake news”, a subliniat Năstase. AGERPRES
