Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina Elizabeth, în vârstă de 92 de ani, nu a menţionat explicit subiectul Brexit – programat pentru 29 martie -, însă a vorbit despre faptul că fiecare generaţie se confruntă cu „provocări şi oportunităţi noi”.

„În timp ce căutăm noi răspunsuri în epoca modernă, eu, una, prefer reţete testate şi încercate, de exemplu, să vorbeşti de bine de celălalt şi să respecţi puncte de vedere diferite; să colaborezi pentru a găsi un teren comun, să nu pierzi niciodată din vedere situaţia în ansamblu”, a mai spus regina.

Publicaţia The Times a titrat „Puneţi capăt Brexit-ului, le-a spus regina politicienilor„, iar cei de la BBC au spus că, fără îndoială, aceasta transmite un mesaj.

Ca şef al statului, regina trebuie să rămână neutră în public privind politica şi nu poate vota. Dar, de exemplu, înainte de referendumul din 2014 privind independenţa Scoţiei, aceasta a făcut o aluzie delicată, cerând scoţienilor să se gândească bine la viitorul lor.

În ultimii ani, numeroşi politicieni britanici au cerut organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la UE. Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. „Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Camera Comunelor a respins, săptămâna trecută, proiectul de Acord Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu liderii Uniunii Europene, amplicând criza politică. În acest context, se conturează următoarele posibilităţi: renegocierea acordului actual, producerea Brexit fără niciun acord privind viitoarea relaţie bilaterală, convocarea alegerilor parlamentare anticipate în Marea Britanie, organizarea unui nou referendum privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană sau renunţarea la Brexit.

Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, a exprimat „profundul regret” că deputaţii britanici au respins un acord negociat timp de doi ani „în funcţie de liniile roşii trasate de Guvernul de la Londra”. „Acum depinde de autorităţile britanice să analizeze rezultatul votului, iar Guvernul britanic trebuie să ne spună cum se vor derula lucrurile în sensul retragerii ordonate a Marii Britanii din UE pe 29 martie”, a afirmat Barnier. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat „regret” că Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor şi a cerut Marii Britanii să clarifice urgent intenţiile privind procedura Brexit, în timp ce Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea ieşirii din UE.

Înaintea votului din Camera Comunelor, surse citate de cotidianul The Guardian declarau că Uniunea Europeană pregăteşte posibilitatea amânării până în iulie a termenului ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar.

Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în „serii de negocieri repetate” în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a exprimat regret că unii membri ai Cabinetului de la Londra au demisionat, însă a subliniat că este determinată să obţină aprobarea acordului.