Macron: Criticile lui Salvini şi Di Maio nu prezintă niciun interes; poporul italian merită lideri la înălţimea istoriei sale

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică la Cairo că nu va răspunde criticilor vicepremierilor italieni Luigi Di Maio şi Matteo Salvini despre Franţa, deoarece acestea nu prezintă „niciun interes”, informează AFP.

„Nu vreau să răspund. Singurul lucru pe care ei îl aşteaptă este exact acesta (…) Le urez succes şi să se agite în continuare. Toate acestea nu prezintă niciun interes”, a spus şeful statului francez la o întâlnire cu presa în prima zi a unei vizite în Egipt.

„Poporul italian este prietenul nostru şi merită lideri la înălţimea istoriei sale”, a adăugat el.

După vizita sa în Egipt, preşedintele francez urmează să facă o escală în Cipru pentru a participa marţi după-amiază la un summit al ţărilor din sudul Uniunii Europene, Med7, unde se va întâlni cu premierul italian Giuseppe Conte.

Deşi acesta din urmă a subliniat recent „prietenia istorică” franco-italiană, ministrul său de interne, Matteo Salvini, care este şi vicepremier şi care speră să organizeze un front european al extremei-drepte împotriva proeuropenilor, şi-a exprimat speranţa că poporul francez se va elibera cât mai curând de „un preşedinte extrem de slab”.

 

 

„Sunt apropiat, cu inima şi munca mea, de poporul francez, de milioanele de bărbaţi şi de femei care trăiesc în Franţa cu un guvern extrem de slab şi cu un preşedinte al republicii extrem de slab”, a spus Salvini într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

La 20 ianuarie, vicepremierul italian Luigi Di Maio, liderul partidului antisistem M5S, altă componentă a majorităţii guvernamentale, a acuzat la rândul său Franţa că „sărăceşte Africa” şi că îi împinge pe migranţi să ajungă în Europa prin politica sa de „colonizare”.

Ambasadoarea Italiei în Franţa a fost convocată la Ministerul de Externe francez în urma acestor afirmaţii.

Pentru campania electorală a alegerilor europene din luna mai, analiştii se aşteaptă la o confruntare între liberalii proeuropeni şi guvernele apropiate de extrema dreaptă. AGERPRES