Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a răspuns, luni, scrisorii trimise instituţiei de mai mulţi profesionişti din domeniul digital legată de Directiva Uniunii Europene privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală.

„Propunerea de Directivă privind Dreptul de autor în Piaţa Unică Digitală, iniţiată de Comisia Europeană în data de 14.09.2014 şi aflată în procedură legislativă ordinară, întemeiată juridic pe Art. 114 TFUE (conform căruia Uniunea Europeană poate adopta măsuri care vizează realizarea şi funcţionarea pieţei unice), conformă cu articolele 165, 167 şi 179 din TFUE, vizează facilitarea educaţiei şi cercetării, o mai bună cunoaştere a culturilor europene şi înţelegere a diversităţii culturale. Propunerea de Directivă intenţionează să contribuie la promovarea intereselor consumatorilor, în linie cu politicile UE în domeniul protecţiei consumatorilor şi Art. 169 TFUE, permiţând acces mai larg şi folosire mai extinsă a conţinutului protejat prin drepturi de autor, făcând parte din Pachetul de modernizare a cadrului legislativ în materie de drept de autor, ca parte integrantă a Strategiei privind Piaţa Unică Digitală. Conform scopului declarat, propunerea de Directivă vizează asigurarea unei oferte de conţinut mai variate şi un acces mai larg la aceasta, la nivel online şi transfrontier, norme îmbunătăţite privind drepturile de autor în domeniile cercetării şi educaţiei şi asigurarea condiţiilor unei pieţe mai echitabile şi sustenabile pentru creatori şi presă”, notează reprezentanţii ministerului.

Din punctul de vedere al oficialilor MCIN, „propunerea de Directivă vizează noi mecanisme de negociere a licenţelor pentru platformele video-on-demand, o remunerare echitabilă a creatorilor şi a editorilor, precum şi armonizarea la nivel UE a excepţiilor obligatorii (în scopuri educaţionale, de cercetare şi prezervare a patrimoniului cultural). După cum apare menţionat şi în scrisoarea deschisă înaintată MCIN, principalele aspecte divergente vizează:

– Art. 11, referitor la protejarea publicaţiilor de presă în cazul utilizărilor digitale prin introducerea unor drepturi auxiliare, recunoscând ca titulari de drepturi editorii de presă şi acordarea de licenţe privind drepturile de utilizare online a publicaţiilor lor;

– Art. 13, referitor la utilizarea conţinutului protejat de către furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale care stochează şi cantităţi mari de opere şi alte obiecte protejate încărcate de utilizatorii lor şi oferă acces la acestea prin luarea de măsuri corespunzătoare şi proporţionale pentru a asigura funcţionarea contractelor încheiate cu titularii de drepturi şi prevenirea disponibilităţii, în cadrul serviciilor lor, a anumitor conţinuturi identificate de către titularii de drepturi în cooperare cu furnizorii de servicii”.

Potrivit răspunsului elaborat de funcţionarii de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, „Consiliului UE îi va reveni sarcina de a obţine acordul inter-instituţional şi de a finaliza acest dosar, după 3 ani de negocieri. Mizele politice şi financiare ale acestui dosar sunt demonstrate şi de faptul că liderii instituţiilor europene au semnat, la începutul trialogurilor, o declaraţie inter-instituţională, care să accentueze importanţa finalizării dosarului înainte de alegerile europene din luna mai 2019”.

„România va avea, pe perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, misiunea de a obţine compromisul cu privire la cele mai delicate şi importante prevederi ale propunerii legislative, şi anume: remunerarea autorilor ale căror opere sunt exploatate de platformele online care stochează cantităţi mari de conţinut, cum ar fi Youtube, DailyMotion, Tumblr, şi instituirea unui regim echilibrat al răspunderii acestor platforme; crearea unui drept conex pentru editorii de presă, în contextul utilizării online a publicaţiilor lor, versus invocarea prezumţiei pentru a evita generarea unor noi drepturi; instituirea dreptului de revocare, solicitat de Parlament; obligaţia de transparenţă şi ajustarea contractelor pentru deţinătorii de drepturi; armonizarea excepţiilor la dreptul de autor. România îşi va exercita cu conştiinciozitate rolul de «honest broker», urmărind obţinerea unor soluţii de compromis echilibrate şi fezabile, în vederea finalizării negocierilor şi adoptării Directivei”, se poate citi în răspunsul MCIN la solicitarea MEDIAFAX.

„Ne propunem să contribuim la elaborarea unor prevederi ce promovează justul echilibru între nevoia de dezvoltare a furnizorilor de servicii, avantajele generate pentru consumatorii europeni şi, nu în ultimul rând, interesele titularilor de drepturi”, se arată în răspunsul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Mai multe organizaţii din România solicitau, la începutul lunii decembrie 2018, într-o scrisoare deschisă, ca Ministerul Culturii (MCIN) să comunice public poziţia ţării noastre în legătură cu Directiva privind Drepturile de Autor pe piaţa unică digitală, aflată în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene.

„Această propunere se va transforma într-un bumerang împotriva intereselor digitale ale României, descurajând inovaţia în zona digitală”, avertizau profesioniştii din domeniu, printre aceştia numărându-se Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnică Bucureşti, Senior Consultant, Digital/IT Expert, Andreea Paul, preşedinte INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, Veronica Ştefan, Fondator Digital Citizen, şi Bogdan Manolea, director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet.

La începutul lunii septembrie 2018, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, care prevede, printre altele, ca giganţii internetului să plătească mai mult pentru conţinuturile pe care le utilizează. Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele online – tot mai populare – să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

Votul din septembrie a deschis calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28 de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai 2018) şi Comisia Europeană, înainte de a se ajunge la un text definitiv.

În urma negocierilor din trialog, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.

Reacţiile cu privire la noile reguli erau împărţite înainte de votul din septembrie, iar cele mai multe grupuri politice europene, inclusiv Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Partidul Popular European, nu au avut o poziţie unitară anterior deciziei.

Pe de o parte, enciclopedia online Wikipedia, companii precum Google şi Facebook, activişti pentru drepturi civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online şi astfel ar afecta libertatea de exprimare.

Personalităţi ale lumii digitale, precum fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, şi Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, au criticat şi ei directiva.

Pe de altă parte, numeroşi artişti, instituţii de presă, case de discuri şi studiouri de filme s-au declarat în favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor create de ei.