Românii, în top 10 al pasagerilor care depun cu întârziere cererile de compensaţii pentru zboruri anulate sau întârziate

Pasagerii români ai companiilor aeriene depun cereri de despăgubire, în medie, după o lună şi jumătate de la zbor (durata medie – 42,3 zile), portughezii sunt cei care depun cel mai rapid astfel de cereri (34,4 zile), la polul opus fiind canadienii, cu o medie de 57,1 zile de la zbor.

Un studiu recent realizat de AirHelp, liderul mondial în obţinerea de compensaţii pentru pasagerii companiilor aeriene, a scos la iveală faptul că românii sunt pe locul 8 în topul celor care depun cu întârziere cereri de despăgubire pentru zborurile eligibile conform Directivei Europene pentru Drepturile Pasagerilor EC 261.

Potrivit AirHelp, mai mult de 85% dintre pasagerii europeni nu-şi cunosc drepturile când vine vorba despre compensaţiile pe care le pot primi de la companiile aeriene în caz de întârziere, anulare sau suprarezervare a zborului. Românii nu sunt nici ei o excepţie şi chiar şi celor informaţi le ia mult timp până se hotărăsc să depună o astfel de cerere care le permite să primească în astfel de situaţii până la 600 de euro compensaţii.

Directiva Europeană pentru Drepturile Pasagerilor EC 261 protejează pasagerii care au avut, din vina companiilor aeriene, întârzieri lungi, anulări de zboruri sau au fost refuzaţi la îmbarcare pe zborurile ce decolează dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau zboară către un stat membru UE, cu o companie aeriană înregistrată pe teritoriul Uniunii. În medie, pasagerii din Portugalia, Olanda şi Austria depun cererile de compensaţii după 34 – 35 de zile de la producerea evenimentului neplăcut, în timp ce pasagerii români înaintează o astfel de cerere după 42,3 zile. La polul opus portughezilor, canadienii aşteaptă, în medie, 57,1 zile, norvegienii 53,4 zile, iar americanii 52,3 zile.

Pasagerii pot beneficia de compensaţii financiare cu o valoare cuprinsă între 250 şi 600 de euro de persoană, în anumite cazuri de întârzieri sau anulări ale zborurilor, sau când le-a fost refuzată îmbarcarea. Astfel de despăgubiri se pot acorda numai în cazul în care evenimentul s-a produs din vina exclusivă a companiilor aeriene şi nu din motive ce nu le pot fi imputate acestora, respectiv cazuri de forţă majoră cum ar fi, de exemplu, vremea nefavorabilă, urgenţe medicale sau atentate teroriste.

„Chiar dacă au la dispoziţie 3 ani pentru a depune o cerere de compensaţii conform Directivei Europene nr. 261, este absolut necesar ca pasagerii să-şi ceară drepturile cât mai repede după producerea evenimentului nedorit. Acest studiu ne arată că mulţi dintre pasagerii care au dreptul la compensaţii financiare aşteaptă mult timp să depună o cerere de despăgubire sau sfârşesc prin a nu o mai face deloc. Noi, la AirHelp, ne dorim să educăm pasagerii să-şi cunoască drepturile, astfel încât să ştie că sunt îndreptăţiţi să primească compensaţii şi, astfel, să oblige companiile aeriene să-şi îndeplinească obligaţiile asumate faţă de pasageri”, a spus Henrik Zillmer, director general al AirHelp.

Pasagerii care au avut probleme cu zborurile pot depune cereri de despăgubire direct la companiile aeriene, dar, dacă nu primesc vreun răspuns sau dacă nu li se acordă compensaţiile la care au dreptul, pot apela la ajutorul AirHelp prin intermediul site-ului sau al aplicaţiei de mobil. Aplicaţia de mobil a AirHelp dispune de un scanner pentru boarding pass pe care pasagerii îl pot folosi pentru a afla imediat dacă sunt eligibili sau nu pentru compensaţii.

Conform AirHelp, pasagerilor din Uniunea Europeană le ia, de obicei, mai puţin timp să depună cereri de despăgubire, poate şi pentru că Directiva E261 este o lege a Uniunii Europene, deci cetăţenii sunt mai bine informaţi despre beneficiile/prevederile ei. Canada, Norvegia şi Statele Unite sunt ţările din care se depun cu cea mai mare întârziere cereri de despăgubire.

AirHelp este liderul mondial în obţinerea de compensaţii, ajutând pasagerii să înţeleagă care sunt drepturile lor şi să primească despăgubiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate. Din 2013, când AirHelp a fost fondată, compania a ajutat peste 7 milioane de pasageri. AirHelp are reprezentanţe în Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţări, oferind asistenţă în 16 limbi. Compania are peste 550 de angajaţi la nivel mondial. AGERPRES