„În momentul candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile care trebuie îndeplinite, le îndeplinesc pe toate. Iar în ceea ce priveşte gradul profesional, articolul 54 este cel care reglementează care sunt criteriile. Sunt patru condiţii: să ai vechime de 15 ani, am vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general şi procuror şef DNA fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Fosta şefă DNA a precizat că nu a colaborat cu serviciile de informaţii în sensul de poliţie politică.

„În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile de informaţii, nu am colaborat în sensul de poliţie politică, nu este prevăzută ca o colaborare profesională care poate apărea în exercitarea atribuţiilor de procuror”, a spus Kovesi.

 Kovesi: Nu are relevanţă ce s-a întâmplat în România, relaţiile dintre ministru şi sistemul judiciar

Kovesi a declarat că dacă va fi aleasă pentru această funcţie îşi va exercita rolul fără vreo influenţă cu ceea ce se întâmplă la Bucureşti şi relaţiile dintre ministrul Justiţiei şi sistemul judiciar.

„Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi, trebuie să fie pasiune, dar nu patimă, dacă voi ocupa această poziţie, voi aborda profesional ce scrie în fişa postului şi obligaţiile care îmi revin. Nu are relevanţă ce s-a întâmplat în România, relaţiile dintre sistemul judiciar şi ministrul Justiţiei şi vă asigur că voi respecta obligaţiile, dacă voi fi numită”, a delcarat Laura Codruţa Kovesi.

Fostul procuror şef al DNA este audiat marţi, la Bruxelles, pentru funcţia de procuror şef european.

Kovesi: Sunt conştientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Nu am nimic de ascuns

Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu are nimic de ascuns, chiar dacă au fost informaţii negative despre persoana sa, precizând că cea maia mare realizare a mandatului său la DNA a fost recuperarea daunelor.

„Prin propriul exemplu, am experienţă îndelungată în emiterea regulilor şi orientărilor interne. Sunt obişnuită să funcţionez în condiţiile de stres şi presiune publică. Pentru mine recuperarea daunelor a fost cea mai importantă. DNA a pus sechestru pe bunuri de 2 mld. Euro. Am dezvoltat parteneriate puternice cu colegii internaţionali. Sumele recuperate de noi au crescut de 10 ori faţă de perioada anterioară. A fost pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Fostul procuror şef al DNA a făcut referire şi la informaţiile negative care o vizează.

„Am identificat tipologii de fraudă financiară. Acestea sunt realizările mele. Pe baza experienţei mele vă spun care sunt principiile: procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, în faţa infracţiunilor să respectăm drepturile procedurale. (…) Numai o justiţie profesionistă, onestă poate lupta împotriva infracţiunilor. Sunt conştientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Nu am nimic de ascuns”, a mai afirmat Laura Codruţa Kovesi.

 Kovesi: Trebuie recuperate daunele

Laura Codruţa Kovesi a susţinut că Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, precizând însă că trebuie identificate şi vulnerabilităţile din cadrul legislativ actual.

„Am fost procuor peste 23 de ani, deci prcatic jumătate din viaţa mea am fost procuror, treaba mea a fost ca justiţia să funcţioneze când este încălcat dreptul penal. Am deţinut cele mai importante poziţii din sistemul judiciar, DNA fiind o structură creată exclusiv pentru anticorupţie. Funcţia de procuror-şef european este o oportunitate unică, aş fi onorată să continui munca atâtor oameni”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Fosta şefă a DNA a spus că Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale Uniunii.

„Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, trebuie să se pregătească infrastructura umană şi financiară şi să se adopte toate regulile administrative necesare. Pentru ca Parchetul să funcţioneze eficient, trebuie să definim obiective, să partajăm informaţii şi să cădem de acord asupra unor proceduri, să creăm acorduri de cooperare cu statele neparticipante şi cu state terţe, de asemenea, acorduri cu EUROJUST, OLAF şi cu instituţiile financiare. De asemenea, trebuie să identificăm vulnerabilităţile în cadrul legislativ actual „, a completat Kovesi.