Românii sunt de acord cu ideea vaccinării obligatorii în cazul copiilor

62,7% dintre respondenţii unui sondaj INSCOP Research sunt de acord cu ideea vaccinării obligatorii în cazul copiilor, iar 81,1% sunt de părere că vaccinarea copiilor este necesară, relevă cercetarea sociologică realizată la comanda Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi proiectată cu sprijinul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti şi al Societăţii Române de Microbiologie.

De asemenea, două treimi dintre subiecţi au fost de părere că părinţii trebuie să discute cu medicul de familie sau cu medicul pediatru despre îngrijorările legate de vaccinarea copiilor lor, reiese dintr-un comunicat transmis de Inscop Research. Puţin peste jumătate dintre români sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile.

Captura foto: INSCOP

Astfel, 63,6% au apreciat că este rolul părintelui să se informeze despre siguranţa vaccinării pentru copii. Locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş au reprezentat categoria de respondenţi care au considerat în cea mai ridicată proporţie că părinţii trebuie să discute cu medicul de familie sau cu medicul pediatru despre îngrijorările legate de vaccinarea copiilor.

În ce priveşte eficienţa vaccinurilor în faţa bolilor, peste jumătate dintre respondenţi (54,1%) au fost de acord cu afirmaţia „Bolile care pot fi prevenite prin vaccinare sunt grave şi pun în pericol viaţa”, 32,2% nu au fost nici în acord, nici în dezacord, în timp ce 7,4% au fost în dezacord.

Captura foto: INSCOP

Puţin sub 50% (49,1%) au fost de părere că vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a ne apăra faţă de unele boli (36,1% nici în acord, nici în dezacord, iar 10,5% şi-au exprimat dezacordul). Femeile, vârstnicii, locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş au fost de părere într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că vaccinarea este cea mai sigură modalitate de a ne apăra faţă de unele boli.

45,5% dintre respondenţi şi-au exprimat acordul faţă de afirmaţia „Copilul meu poate fi expus bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare” (aproape 30% nici în acord, nici în dezacord; 8% – în dezacord; 16,7% – non-răspunsuri).

O cincime dintre cei intervievaţi au considerat că singurul motiv pentru vaccinarea copilului este accesul la creşă, grădiniţă sau şcoală (32,5% – nici în acord, nici în dezacord; 30,1% – în dezacord faţă de afirmaţia dată; 16,6% – non-răspunsuri).

Doar 54,9% dintre respondenţi au fost de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile. 28,7% au considerat că vaccinarea este o problemă complicată şi trebuie evaluată de la caz la caz, iar 10,3% că riscurile sunt mai mari decât beneficiile vaccinării. Femeile, respondenţii cu vârsta cuprinsă între 35-49 de ani, cu educaţie medie, care au copii sub 18 ani, rezidenţii din rural şi cei din Banat, Crişana şi Maramureş au considerat într-o măsură mai ridicată decât celelalte categorii că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile.

Marea majoritate (89%) dintre respondenţi au fost de părere că accesul la vaccinare ar trebui să fie gratuit, 7% că ar trebui să fie parţial gratuit (compensat) şi 1% cu plată.

Doar 19,5% dintre cei intervievaţi au declarat că s-au vaccinat anul trecut sau anul acesta împotriva gripei sezoniere. Femeile, vârstnicii, persoanele cu studii medii şi superioare, rezidenţii din mediul urban şi locuitorii din Transilvania, Muntenia, Oltenia şi Dobrogea au declarat într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că s-au vaccinat anul trecut sau anul acesta împotriva gripei sezoniere.

Din totalul persoanelor care nu s-au vaccinat, 31,3% au declarat că s-au imunizat altfel, 16% că nu au avut timp, 15,3% că le-a fost teamă, iar 12,3% au considerat că vaccinarea nu este eficientă.

„În contextul în care în multe ţări dezvoltate vaccinarea este obligatorie pentru ca un copil să fie primit la grădiniţă sau şcoală, respondenţii au fost întrebaţi dacă sunt de acord ca vaccinarea să fie obligatorie în acest caz şi în România. 62,7% au răspuns afirmativ, în timp ce 24,4% şi-au exprimat dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este de 12,9%. Femeile, respondenţii care au copii sub 18 ani, cei cu studii medii şi locuitorii din rural sunt de acord într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie”, reiese din comunicat.

Aproximativ două treimi dintre respondenţi au declarat că şi-au vaccinat copiii (sau, după caz, nepoţii) conform Programului naţional de Vaccinare, iar 4,3% au precizat că nu au făcut acest lucru (27,7% au precizat că nu au copii/nepoţi). Rezidenţii din mediul urban şi cei cu studii primare au declarat că şi-au vaccinat copiii (sau, după caz, nepoţii) conform Programului Naţional de Vaccinare în proporţii mai reduse decât alte categorii.

„Cercetarea sociologică relevă o atitudine ambivalenta neclară a unei părţi a populaţiei faţă de vaccinuri şi vaccinare, ceea ce reflectă faptul că percepţiile raţionale asupra acestui subiect sunt viciate semnificativ de o serie de mituri care alimentează neîncrederea şi impun necesitatea unor campanii solide de informare şi educare, mai ales a tinerilor, cu privire la rolul pozitiv al vaccinării asupra sănătăţii publice. Majoritatea românilor sunt de acord cu vaccinarea, procentul concetăţenilor noştri care refuză vaccinul şi vaccinarea fiind foarte mic. Există însă un segment de populaţie semnificativ care nu este pe deplin convins de principiile vaccinării, ezitant, acest segment fiind probabil cel mai vulnerabil la eventuale mesaje antivaccinare”, au precizat autorii.

Cercetarea sociologică în integralitatea sa urmează să fie prezentată public în cadrul unei serii de evenimente atât în ţară, cât şi în străinătate.

Sondajul de opinie a fost realizat la nivel naţional în perioada 21 ianuarie-11 februarie 2019 pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eşantionului de tip multi-stratificat, probabilistic a fost de 2115 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą2,1%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES