Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege pentru modificarea Legii pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, după decizia CCR de admitere a sesizării lui Klaus Iohannis pe actul normativ. Senatorii au adoptat Legea în forma în care este în vigoare.

Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost adoptată cu 75 de voturi „pentru” şi 31 de abţineri. Actul normativ a fost modificat în comisiile juridică şi de constituţionalitate, ca urmare a deciziei CCR care a admis obiecţia de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis.

„Legea are ca obiect de reglementare modificarea art v12 din Legea nr 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificpările şi completările ulterioare, în sensul dezincriminării faptelor prevpzute în cuprinsul lit. a şi b ale actualului art 12 în cazul în care faptele sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care faptele sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale- totodată, prin proiect se preconizează definirea noţiunilor de „operaţiuni financiare” şi „acte de comerţ” utilizate în cuprinsul lit a) a art 12”, se arată în raportul Comisiei juridică a Senatului.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională pe 26 iulie 2018. CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate.

Astfel, modificările aduse în comisiile de specialitate prevăd eliminarea punctului 1 al articolului unic, astfel încât al. 1 al articolului 12 din proiectul de lege să fie la fel ca prevederile aflate în vigoare.

„Se elimină pct 1 de la articolul unic ( al 1 eămâne cum e textul art 12 din legea în vigoare)”, potrivit raportului Comisiei.

Forma în vigoare a legii precizează la articolul 12 următoarele: „Sunt pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale. b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.

Pe 25 septembrie CCR a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii privind prevenirea faptelor de corupţie.

„În argumentarea soluţiei adoptate, Curtea a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei. De aceea, actul de corupţie trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate în funcţie doar de natură materială a folosului obţinut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conţinutul normativ al unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiţionării săvârşirii acesteia de obţinerea numai pentru sine şi numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept”, se arată în documentul de presă transmis de Curte.

Senatul a adoptat actul normativ în calitate de primă Cameră sesizată.MEDIAFAX