Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena

Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena. Sărbătoarea celor doi este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine, notează MOLDPRES.

Potrivit cărților bisericești, ca împărat al creştinilor, Constantin a arătat multă râvnă pentru unitatea credinţei creştine. Astfel, în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripţia: „Prin acest semn vei birui”, iar pe timpul nopţii i s-a arătat în vis însuşi Isus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaţilor săi, urmând să le fie protector în focurile bătăliei.

Sfânta Elena, mamă sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cercetătorii sunt de părere că deciziile Împăratului Constantin în favoarea creştinismului s-au datorat mai ales mamei sale, care, “cu mâna de fier şi credinţa tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt omagiaţi şi de catolici. Datorită acestora, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Constantin I sau Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 şi 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrângerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Acesta a decedat în mai 337. Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano, prin care creştinismul este recunoscut de stat, însă va deveni religie de stat abia în timpul lui Teodosie cel Mare.

Pentru ziua Sf. Constantin şi Elena există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vara ce este la început: mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări; podgorenii respectă această zi în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii; femeile, pentru a alunga spiritele rele, dau cu tămâie şi stropesc cu agheasmă.  

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Astăzi sunt omagiaţi cei care poartă numele Constantin, Elena şi derivatele acestora – Costel, Constanţa, Costache, Leanca ş.a. Tot azi, mai multe sate şi oraşe din ţară sărbătoresc hramul bisericilor locale.