24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Ministerul Sănătății a publicat proiectul unei hotărâri de guvern privind aprobarea programelor naționale de sănătate. Până la 30 iunie 2019, acestea sunt reglementate prin H. G. nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, act normativ a cărui valabilitate a fost extinsă în două rânduri, întâi până la 31 martie 2019, apoi până la 30 iunie 2019.
Noua hotărâre de guvern ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2019. Proiectul publicat de MS nu specifică perioada pentru care ar urma să fie valabile noile programe de sănătate, referirile de acum fiind făcute strict la anul 2019. „Nelimitarea termenului de aplicare va asigura o mai mare predictibilitate atât în procesul implementării programelor naționale de sănătate, cât și al planificării strategice și al bugetării pe programe”, se afirmă în nota de fundamentare a proiectului.
Fără taxa pe viciu, banii vor veni de la bugetul de stat
Programele naționale de sănătate sunt elaborate de Ministerul Sănătății cu participarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Programele naționale de sănătate publică se finanțează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. Această prevedere a apărut ca urmare a faptului că încasările din „taxa pe viciu” nu mai ajung la MS, ci la Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a faimoasei Ordonanțe 114/2018 (cea care introducea și „taxa pe lăcomie”). Fondurile încasate din „taxa pe viciu” erau utilizate la finanțarea programelor naționale de sănătate.
Programele naționale de sănătate curative se finanțează de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Proiectul prevede că toate programele naționale de sănătate pot fi finanțate și din fonduri externe rambursabile (adică împrumuturi externe) și nerambursabile, din venituri proprii, inclusiv din donații și sponsorizări, precum și din alte surse, în condițiile legii.
Bugetele pentru 2019
Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătății, pentru programele naționale de sănătate publică, respectiv prin ordin al președintelui CNAS, cu avizul MS, pentru programele naționale de sănătate curative.
Pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică în 2019, bugetul aprobat de ordonatorul principal de credite al MS este de 1.082.261 mii lei.
Pentru implementarea programelor naționale de sănătate curative în 2019, bugetul aprobat de ordonatorul principal de credite al CNAS este de 5.624.620 mii lei.
Programele naționale de sănătate publică
Programele naționale de sănătate publică, finanțate din bugetul MS, vor fi următoarele:
I. Programele naționale de boli transmisibile:
1. Programul național de vaccinare;
2. Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare;
3. Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA;
4. Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
5. Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;
III. Programul național de securitate transfuzională;
IV. Programele naționale de boli netransmisibile:
1. Programul național de depistare precoce a cancerului în regim de screening organizat:
· Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă, în regim de screening populațional;
· Subprogram de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienții din grupele de risc, în regim de screening selectiv;
2. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
3. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
· Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
· Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiți;
· Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer;
4. Programul național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;
5. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
6. Programul național de management al registrelor naționale;
V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:
· Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
· Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun;
VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului:
· Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;
· Subprogramul de sănătate a femeii.
Programele naționale de sănătate curative
Programele naționale de sănătate curative, finanțate din bugetul FNUASS, vor fi următoarele:
I. Programul național de boli cardiovasculare;
II. Programul național de oncologie:
· Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice;
· Subprogramul național de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT;
· Subprogramul național de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare;
· Subprogramul național de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți;
· Subprogramul național de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice;
· Subprogramul național de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți;
III. Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive);
IV. Programul național de diabet zaharat:
· Subprogramul național de diabet zaharat tip 1;
· Subprogramul național de diabet zaharat tip 2 și alte tipuri de diabet zaharat (tipuri specifice si diabet gestațional);
V. Programul național de tratament al bolilor neurologice;
VI. Programul național de tratament al hemofiliei;
VII. Programul național de tratament pentru boli rare;
VIII. Programul național de sănătate mintală;
IX. Programul național de boli endocrine:
· Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu osteoporoză;
· Subprogramul național de tratament al bolnavilor cu gușă datorată carenței de iod și proliferări maligne;
X. Programul național de ortopedie;
XI. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
XII. Programul național de supleare a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
XIII. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice;
XIV. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:
· Subprogramul național de radiologie intervențională;
· Subprogramul național de neurochirurgie funcțională;
· Subprogramul național de radiochirurgie prin Gamma-Knife;
· Subprogramul național de diagnostic și tratament chirurgical al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos;
· Subprogramul național de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil și adult.
XV. Programul național de chirurgie spinală.
Screening selectiv al cancerului la pacienții la risc
În programului național de depistare precoce a cancerului în regim de screening organizat a fost introdus un subprogram de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienții din grupele de risc, în regim de screening selectiv.
După cum se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, demersul este motivat de necesitatea asigurării cadrului legislativ pentru organizarea unităților de specialitate în vederea implementării unor proiecte-pilot care vor avea ca obiective identificarea precoce a afecțiunilor oncologice la persoanele asimptomatice și monitorizarea periodică a persoanelor cu risc înalt de a dezvolta cancer.
Prin diagnosticarea persoanelor cu leziuni precanceroase sau forme inaparente clinic, urmată de referirea acestora către serviciile specializate de diagnostic și tratament, pentru a beneficia de asigurarea unui diagnostic în timp util și de realizarea unor intervenții curative timpurii, când tratamentul este mai eficient și, de regulă, și mai puțin costisitor, se speră că subprogramul va contribui la ameliorarea profilului epidemiologic nefavorabil al bolii oncologice în România, îmbunătățirea stării de sănătate a bolnavilor, creșterea calității vieții și a speranței de viață a acestora.
Competențe pentru medici și aparținători, în tulburările din spectrul autist
În programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică au fost introduse două obiective noi: creșterea nivelului de competențe ale specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate și al calității serviciilor medicale acordate acestora, respectiv creșterea nivelului de abilități și cunoștințe al părinților și familiilor persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.
Se speră că activitățile vor contribui la actualizarea cunoștințelor tuturor categoriilor profesionale implicate în prevenirea, identificarea și tratarea persoanelor cu tulburări din spectrul autist, având ca rezultat așteptat creșterea calității serviciilor de sănătate și a șanselor de recuperare a acestor bolnavi.
După cum se arată în nota de fundamentare, prin includerea acestor obiective se creează cadrul legal pentru implementarea măsurilor necesare creșterii accesului persoanelor diagnosticate cu tulburări în spectrul autist la servicii integrate de sănătate, sociale și de educație.
Screeningul deficitului de vitamina D
Cu toate că numeroși specialiști cu experiență în domeniul sănătății publice au criticat inițiativa, MS a introdus în proiectul de hotărâre de guvern un nou program, de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc. Măsura, se afirmă în textul publicat de MS, ar fi susținută de specialiștii din cadrul comisiilor de specialitate pediatrie, obstetrică-ginecologie, neonatologie și endocrinologie ale Ministerului Sănătății care, analizând rezultatele unor studii recente (care nu sunt citate în nicio bibliografie) ce relevă faptul că, în România, în populația generală se înregistrează o prevalență a deficitului de vitamină D între 40 și 75%, iar în populația pediatrică o prevalență variabilă de la 0,66% la grupa de vârstă cuprinsă între 1 și 3 ani până la 8,90% la grupa de vârstă cuprinsă între 14 și 18 ani, precum și o prevalență a sechelelor de rahitism de 1,8% în mediul urban și 0,7% în mediul rural, în condițiile asigurării accesului gratuit la suplimentarea cu vitamina D a alimentației copiilor și gravidelor, apreciază necesitatea și utilitatea monitorizării statusului nutrițional al vitaminei D prin determinarea valorilor serice 25-OH vitaminei D la anumite grupe populaționale aflate la risc de deficit, stabilite prin consens.
Se speră că implementarea măsurii la nivel național, urmată de instituirea tratamentului profilactic sau curativ ar contribui la scăderea incidenței rahitismului și a osteomalaciei (termenul este trecut greșit în textul proiectului).
Talasemia, în programul național de boli rare
Proiectul propus de MS reorganizează programului național de tratament al hemofiliei și talasemiei, într-un program național de tratament al hemofiliei, cu includerea tratamentului bolnavilor cu talasemie ca activitate în cadrul programului național de tratament pentru bolile rare.
În nota de fundamentare se arată că, în prezent, bolnavii cu talasemie sunt dependenți de realizarea transfuziilor de sânge la un interval de două-patru săptămâni, cu administrarea a 1-2 unități/ședință de transfuzie. Consecutiv tratamentului transfuzional cronic, organismul înregistrează o supraîncărcare cu fier care neeliminat duce la insuficiență de organe și deces prematur. Pentru evitarea acestei complicații, bolnavii cu talasemie beneficiază de tratament cu chelatori de fier, medicamente care se administrează zilnic, pe durata întregii vieți. În prezent, aceste medicamente se acordă prin programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei, prin farmaciile cu circuit închis.
Prin modificarea propusă, ar urma să se asigure cadrul legal pentru eliberarea chelatorilor de fier prin farmaciile cu circuit deschis, pe baza prescripției medicului curant.
Două subprograme diferite pentru endocrinologie
Programului național de boli endocrine ar urma să fie reorganizat în două subprograme distincte, unul pentru tratamentul bolnavilor cu osteoporoză, celălalt pentru tratamentul bolnavilor cu gușă prin carență de iod și cu proliferări maligne.
Reorganizarea, se arată în nota de fundamentare, se face la propunerea comisiei de endocrinologie a MS, motivată de specificul diferit al celor două patologii, precum și de criteriile diferite de selecție ale unităților sanitare care pot realiza cele două subprograme.
Program național de chirurgie spinală
Proiectul de hotărâre de guvern propune și reorganizarea programului național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță în cinci subprograme distincte. Această reorganizare este implementată, se explică, la propunerea comisiilor de radiologie, imagistică medicală și medicină nucleară, neurochirurgie, neurologie adulți și neurologie pediatrică ale MS, pentru a permite stabilirea, prin normele tehnice, a unor criterii de selecție a unităților sanitare corespunzătoare particularităților organizatorice, structurii de personal și dotării necesare pentru realizarea activităților din cadrul subprogramelor în condiții de multidisciplinaritate.
Mai este de notat propunerea de înființare a unui nou program, de chirurgie spinală. Acesta ar urma să aibă ca obiectiv asigurarea tratamentului bolnavilor cu patologie degenerativă, deformativă, traumatică și tumorală a coloanei vertebrale prin chirurgie spinală, la propunerea comisiei de neurochirurgie a MS. Programul va reuni activitățile destinate tratamentului bolnavilor cu patologie spinală, care, în prezent, sunt incluse în programul național de ortopedie și în programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.
