VACANȚĂ PUSĂ LA ZID (III)

100. În fiecare groapă din cimitir stă ascunsă

viața răpusă de moarte

Deasupra mormântului flacăra lumânării veghează

la ziua de mâine ca un soldat din garda regală.

101. Te simt atât de aproape încât

vreau să te cuprind în brațe

De fiecare data îmbrățișez doar cerul

și uneori lanul cu maci.

102. Cade un strop de ploaie

pe obrazul tău arătat cerului

Este lacrima mea ce a urmat

circuitul apei în natură.

103. Despărțirea este șansa noastră

de a reinventa lumea…

Doar moartea ne trimite pe lumea cealaltă

cum mai reușeam să-ți trimit din armată

cartea poștală rămasă fără răspuns.

104. Ajung să mă țin singur de mână

Valurile mă reîntorc la mal

ca o scrisoare cu adresa pierdută.

105. Cad în mine fără nici o altă grijă.

Oricât de înalt aș fi doar de gândurile mele din abis

mă pot strivi!

ADI CRISTI