24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Csomortányi István, a declarat marţi că predarea limbii române ca pe o limbă străină nu este ”o ofensă”, ci ”o condiţie vitală” pentru membrii comunităţii maghiare să înveţe cât mai eficient limba statului.
El a afirmat că modul de predare a limbii române în liceele maghiare este şi o cauză a rezultatelor mai slabe la bacalaureat obţinute de acestea. Csomortányi consideră că predarea limbii române ca pe o limbă străină etnicilor maghiari nu se doreşte, de fapt, la Bucureşti.
„La rădăcina problemei stau două chestiuni. Prima şi cea mai dureroasă pentru întreaga Transilvanie este modul cum se predă limba română şi felul în care sunt verificate aceste cunoştinţe la bacalaureat. În momentul de faţă, un elev cu limba maternă maghiară învaţă limba română după metodologia care se predă pentru elevii cu limba maternă română. Aceeaşi metodologie la literatură, aceeaşi la gramatică”, a spus liderul PPMT.
El a reiterat reproşurile la adresa comunităţii cum că membrii acesteia nu ar dori să înveţe limba oficială.
„Adevărul este invers. Din anumite motive, cei care răspund de învăţământ la Bucureşti nu vor ca maghiarii să cunoască bine limba română şi pentru acest lucru nu asigură posibilitatea să învăţăm această limbă ca pe o limbă străină. Nu o spun cu o conotaţie negativă, pentru că acesta este adevărul. Din moment ce limba română în familiile maghiare nu este vorbită, este limbă străină. Nu poţi să obligi un copil de şapte-opt ani care întâlneşte limba română prima dată la şcoală să o înveţe ca unul care o aduce din familie. Consecinţele se văd. Noi, comunitatea maghiară, nu am avut niciun zecist la bacalaureat, nici în Bihor, dar nici în Transilvania”, a spus acesta.
Csomortányi István a subliniat că cerinţa ca „limba română să fie predată în şcolile maghiare ca o limbă străină nu este o ofensă”.
„Nu o dorim pentru că dorim să jignim, ci pentru că ar fi o condiţie vitală pentru membrii comunităţii maghiare ca să înveţe cât mai eficient limba statului. Pentru că este şi în interesul nostru să cunoaştem limba statului. Vedem foarte bine cum se descurcă pe piaţa forţei de muncă o persoană care nu vorbeşte bine româneşte. Este o realitate pe care nu o putem nega sau ascunde. Deci pentru acest lucru, văzând guvernarea de la Bucureşti, cea mai importantă chestiune este să familiarizăm această problemă şi în rândul comunităţii româneşti, să încercăm să-i facem să ne înţeleagă de ce dorim acest lucru şi să nu fie ostili văzând această cerere a comunităţii maghiare. Încă o dată subliniez: la Bucureşti nu se doreşte ca membrii comunităţii maghiare să aibă condiţiile şi posibilitatea de a învăţa bine româneşte”, a susţinut preşedintele PPMT. AGERPRES
