SĂRUTUL FATAL

În miezul tensiunilor de început de toamnă este accentuată atitudinea bărbătească a liderului senatorilor ALDE, Daniel Zamfir, care critică în termeni cât se poate de duri alianţa ALDE-Pro România, întrebându-se, fără a fi retoric, de ce de ce sunt mai frecventabili Ponta-Tudose-limbric decât Dancila-Teodorovici-Fifor! Fără a ne lăsa captivați de eșuarea în comic și ridicol, nu putem să ignorăm analiza pe care Daniel Zamfir o face, poate celui mai mârșav act al trădării, iată, asumat de unul din liderii ALDE. Cu atât mai mult, postura acestuia de soț al Alinei Gorghiu, liberalul care încearcă să ajungă președintele Senatului, în locul perdantului Călin Popescu Tăriceanu, devine demnă de luat în seamă și de apreciată coloana vertebrală a politicianului revoltat. Iată ce analiză subtilă ne este dat să citim, identificând din titlul acestuia că este de fapt vorba nu despre destinul liderilor, cât mai ales despre impasul la care a ajuns partidul: ALDE LA RĂSCRUCE. Am profitat de absența mea din aceste zile pentru a încerca să diger trecerea bruscă pe care ALDE a săvârşit-o în doar o săptămână de la a încerca să dea un suflu nou guvernării (lucru perfect întemeiată în care cred și eu) la ieşirea de la guvernare și îndreptarea către o șocanta fuziune cu Ponta-Tudose-și-un-limbric. Nu, evident că nu am reușit și nu reușesc să înțeleg resorturile acestei decizii la care nu am fost parte, nu doar pentru că am fost plecat o săptămână în vacanță nu o lună, ci pentru ca probabil fiindu-mi cunoscută fermitatea convingerilor a fost mai bine să fiu evitat. Aflu în fiecare zi însa că nu sunt singurul evitat în luarea acestei decizii atât de importante, colegi cu greutate in partid împărtăşind aceleași temeri. 

1. ALDE ar fi trebuit să se înrădăcineze ca autenticul partid liberal care să apere capitalul românesc și să-i apere pe români de abuzuri. Măsurile economice bune luate în guvernarea asta și pozițiile noastre la derapajele PSD ne legitimau pentru asta. Acum soarta noastră este sa fim înghiţiţi de Ponta?
2. Călin Popescu Tăriceanu este omul care s-a identificat constant în toți acești ani cu lupta împotriva statului paralel, a abuzurilor din justiție, lucru pentru care l-am prețuit și m-a determinat să vin în ALDE. Cum sa înţeleg acum această logodna cu instrumentele statului paralel? 
3. Renunțarea la candidatură, chiar surprinzătoare pentru foarte mulți colegi și nu numai, poate arată forța unui om politic adevărat, capabil de sacrificiu atunci când crede într-o luptă în care altul poate o avea o şansă în plus și nu am nimic în minus de spus despre Mircea Diaconu, ci dimpotrivă! Dar de ce nu-l putem susţine fara o alianţă cu Ponta? In plus, asocierea cu Ponta în mod categoric ii dăunează si lui Mircea Diaconu!
   Acestea sunt lucrurile la care cred că trebuie să ne răspundem azi și-n zilele următoare înainte de a fi prea târziu. Mergem dincolo de susţinerea pentru Mircea Diaconu spre o alianță politică sau fuziune? Mergem de azi în grupuri parlamentare comune? De azi suntem „opoziția de stânga” aşa cum zice Ponta?
   Eu cred ca ALDE trebuie să fie partidul identificat cu lupta împotriva abuzurilor, așa cum a început, cu adevăratul liberalism, cu partidul care apără drepturile și libertățile oamenilor, cu lipsa compromisurilor care compromit.
   Aceste gânduri interesante ale senatorului Daniel Zamfir reprezintă de fapt o radiografie esențială a pasului pe care ALDE se pare că a fost forțată să-l facă, fără ca această mișcare să fie în folosul alianţei.
   Mai mult, pe scena politică a țării sunt lansate mai multe teme, de genul: moțiune de cenzură, guvern de tranziție, alegeri anticipate, cu susținătorii acestor proiecte politice USR și PLUS. Începe marea bulibăşeală a declarațiilor politice, semnate de Dacian Cioloș care vede în guvernul de tranziție rolul scăderi deficitului bugetar, relansarea, reforma administrației, pregătirea alegerilor anticipate.
   Ludovic Orban se aruncă din nou cu capul înainte, ignorând faptul că în fața sa se află doar un zid. Depunerea moțiunii de cenzură cu șanse maxime de reușită în cadrul acestei sesiuni. (sic!) Deci, nu acum, ci până în februarie 2020! Liberalii s-au fracturat, devenind mai pragmatic, analizând care sunt șansele lor reale ca moţiunea de cenzură să treacă.
   Oricum, suntem pe buza prăpăstiei care se întinde, se întinde, de parcă ar fi de gumă! Urmează sau nu sărutul fatal!
   ADI CRISTI