24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Iubire la Cercul Polar
Scoate din mine
zăpada târzie…
Încerc s-o adun
într-un munte polar
pe care
și moartea când urcă e vie
iar viața-i schimbată
într-un ghețar
Mai rece-i atunci
când tăcerile cad
ca stâncile din prăbușire
și ard…
drumul închis de iubire
Sunt gol și ești goală
doar privirea ne-mbracă
avem cântec pe noi
tu în păr, eu pe talpă
Și la vreme de ploi
suntem primii în Arcă
Vino
e vremea să ne-ntoarcem acasă
eu la tine pe jos
tu la mine în plasă!
Moment poetic
Iubita mea e rece
la orele amiezii
și Soarele își pune
mănuși și șal la gură…
Eu cred că nici aezii
nu au dreaptă măsură
când Soarele îmi pare
o mare răcitură!
Iubita mea e rece
la arderile mele
ce nu au legătură
cu celelalte stele
Poemul se ridică
pe umerii tăcerii
și-n mine latră câinii
la strecurarea serii…
Insolații
Te-ai lăsat prinsă de Soare
mult mai ușor
decât am reușit eu să te prind.
În timp ce te tăvăleai
după razele lui
la rândul meu
în noapte
mă răsuceam
după faldurile perdelelor tale
să-ți văd părți din tine
pe care mai apoi
să le recompun…
De regulă
îmi ieșeau ciudățenii
(de genul girafei cu cap de leu
și cu trup de libelulă
sau a ciutei cu picioare de elefant
și bot de broască țestoasă)
dar nicidecum tu
(în splendoarea formelor tale)
rămasă pradă Soarelui
și, într-un târziu,
doar a mea.
ADI CRISTI
