Apă de ploaie
Apa
îţi mângâie gleznele
îţi ajunge până la coapse
se opreşte aproape de sâni
îţi trece de gât înspre buze
te acoperă ca o uitare:
Să fi intrat împreună în mare?
Apa
cuprinsă între mal şi catarg
este îmbrăţişarea în care
ne-am adâncit
amintindu-ne
de umilinţă prin patimi
şi de patimile umilinţei
Apă de mare, apă de ploaie.
Un amănunt despre nisip
Ţi-am descheiat pielea pe umeri
şi astfel ţi-am văzut
muntele pe care-l purtai
în spate
sub formă de Soare
îngrămădit în plăcerea
de a sta întinsă pe nisip…
pe acelaşi nisip folosit
la curgerea prin clepsidră
a timpului
fără ca trupul tău să simtă ceva
Doar vârsta ne întâmpina
în fiecare an
mai
neîndurătoare.
Ars poetica
Mi-am comandat un poem
luându-mi libertatea de a alege
trupul de care să-l sprijin
pe această plajă
unde
doar noi doi vorbeam
limba iubirii.
ADI CRISTI
