Scrisoare cu valuri la mal
Ţi-am lăsat o scrisoare
direct pe nisipul ud.
În urma valului alungat de pe mal
totul s-a pierdut în larg
după următorul val
Scrisoarea
în care-ţi mărturiseam
despre viaţă şi moarte
despre urmele tălpilor rătăcitoare
despre inima frântă
şi orizont ridicat în picioare
rătăcea prin apă
aşteptând mâna salvatoare
ţi-am scris o scrisoare pierdută
sau poate în ochiul tău dispărută
sau poate eu să fi fost
acele cuvinte săpate adânc în nisip
ca o rană în care durerea
ne aduce aminte de
Suferință tu,
dureros de dulce…
Pân-în fund băui voluptatea morții
Neîndurătoare.
Ţi-am lăsat o scrisoare
direct pe nisipul ud.
În urma valului alungat de pe mal
totul s-a pierdut în larg
după următorul val.
Trup intrat la Soare
de atâta Soare
îngrămădit sub piele
trupul îşi iese din fire
rupând nu doar tăcerea
devine mult mai strâmt
pentru dorinţa mea de a fi
tot una
cu arămiul asfinţitului
ce-mi face noaptea
mult mai adâncă
mult mai sfioasă
Lecţie fără profesor
iubeşte-mă
ca şi cum ai învăţa cu mine
să silabiseşti iubirea
silabiseşte-mă
ca pe un cântec
în primă audiţie
iubeşte-mă
cum valul acesta din larg
se pregăteşte să se culce uşor
pe întinderea malului
acoperindu-ne
cu zbaterea lui din care
doar spuma mai respiră.
ADI CRISTI