PNL, PSD și USR subliniază importanţa dialogului dintre clasa politică şi societatea civilă

Preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, social-democratul Victor Negrescu şi senatorul USR Florina Presadă au vorbit, joi, despre importanţa dialogului dintre clasa politică şi societatea civilă, în contextul în care Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o scădere în România.

Aceştia au luat cuvântul cu ocazia lansării celei mai recente ediţii a Indexului Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile, care a avut în anul 2018 o valoare de 3,7, înregistrând o scădere de 0,1 faţă de anul anterior (indexul poate evolua pe o scară de şapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare iar 7 indică un nivel scăzut).

Victor Negrescu i-a îndemnat pe reprezentanţii societăţii civile să contribuie la elaborarea unor propuneri concrete, care să fie înaintate pe masa decidenţilor politici, pentru a creşte sustenabilitatea sectorului nonguvernamental.

„Eu cred că aici ar trebui să lucrăm împreună, în a găsi acele proiecte legislative care pot oferi societăţii civile din România sustenabilitate. Şi acesta nu e doar un simplu cuvânt. Mă refer aici în mod special la sustenabilitatea financiară – care reprezintă principală problemă cu care se confruntă, în opinia mea, azi, societatea civilă – prin crearea unor mecanisme transparente de finanţare, prin difuzarea în mod real a exemplelor de bune practici către cei care operează apeluri pentru proiecte. (…) Să găsim împreună acele proiecte concrete care pot fi puse pe masa decidenţilor. Unele vor trece, altele nu. Unele vor stârni reacţii, altele poate vor rămâne ascunse. Dar eu cred că trebuie să fim extrem de precişi, de concreţi. (…) E foarte greu să obţii 100% din prima. Dar e important să faci acei paşi concreţi pentru a materializa revendicările şi aşteptările pe care le are fiecare”, a spus el.

Violeta Alexandru (PNL) a remarcat că în ultima perioadă sectorul neguvernamental este „relativ divizat”, iar capacitatea acestuia de a pune presiune pe actorii politici este în scădere.

„Văd un sector neguvernamental relativ divizat, văd un sector neguvernamental a cărui capacitate de a pune presiune pe actorii politici, pe sistemul public, pe regulile de cele mai multe ori absurde este în scădere. Este implicarea în politică o soluţie atunci? Pentru mine a fost. Nu dau lecţii nimănui”, a declarat ea.

În acest sens, a remarcat că, în calitate de ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social, a avut posibilitatea să implementeze rapid o serie de schimbări, în comparaţie cu perioada în care conducea Institutul pentru Politici Publice şi a militat timp de aproape zece pentru a genera introducerea în Parlament a sistemului care permite urmărirea modului în care a votat fiecare deputat sau senator.

„Dacă mă uit la forţa pe care, fiind în guvern, am avut-o să răspund unor dorinţe din partea societăţii civile, pentru care foarte mulţi oameni îşi dăduseră sufletul să se întâmple, iar mie mi-a fost în putere să le generez – mă refer la anumite schimbări care ţin de transparenţa grupurilor de interese (…), modernizarea dialogului instituţii-cetăţeni prin prisma accesului la informaţii de interes public – dacă mă uit la aceste lucruri, spun că soluţia implicării în politică merită. Nu este însă o reţetă pentru a fi copiată de noi toţi”, a precizat ea.

Florina Presadă a subliniat importanţa dialogului dintre clasa politică şi societatea civilă, pentru a „schimba lucrurile rele întâmplate în ultimii ani”. Ea a criticat „schimbările legislative intempestive” efectuate în domeniul fiscal, modificări care au afectat „felul în care operează” ONG-urile.

„Am văzut cetăţeni români gazaţi la propriu pe 10 august anul trecut pentru simplul fapt că au îndrăznit să ridice vocea împotriva Puterii de la acea vreme. (…) Am văzut cuvinte instrumentalizate, pentru a dezbina societatea, cu scopul de a proteja şi de a explica anumite acţiuni politice. Cei care nu erau de acord cu puterea au fost catalogaţi în fel şi chip”, a adăugat ea.

Senatorul USR a apreciat că un alt pericol cu care se confruntă societatea în prezent este populismul.

„Cred că de aici vine şi tendinţa partidelor – vechi, le spun eu – de a ceda în faţa unei agende care nu are nimic de-a face cu protejarea sau promovarea unor drepturi fundamentale. Anul trecut am văzut cum toate partidele parlamentare, cu excepţia USR, s-au declarat în favoarea organizării referendumului pentru modificarea Constituţiei, pentru redefinirea familiei. (…) Sper ca în continuare să devenim cu toţii din ce în ce mai conştienţi de această agendă autoritaristă, care a revenit după 30 de ani de la momentul 1989, să fim conştienţi de pericolul populismului. Foarte uşor partidele cedează în faţa unor teme facile”, a spus ea.

Oana Ţoiu (reprezentant PLUS), fost secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, a pledat pentru simplificarea mecanismelor de contractare, în vederea încheierii de parteneriate între instituţiile statului şi furnizorii de servicii sociale din sectorul nonguvernamental.

„Astăzi este Ziua Internaţională de combatere a sărăciei. Ştim clar că situaţia pe care noi o avem în România este atât de gravă, încât este foarte puţin probabil că, până şi cu cei mai buni politicieni, o să poţi să o rezolvi exclusiv prin instituţii publice. Pur şi simplu, sunt atât de fragilizate. Există mai degrabă bune iniţiative individuale – în ciuda structurii instituţiei – decât instituţionale, astfel încât ceea ce avem noi de reparat cred că se poate face doar în parteneriat. E pur şi simplu nu doar o chestiune de dezirabilitate. Devine un lucru de necesitate. Asta nu înseamnă o mutare a responsabilităţii dinspre stat spre societatea civilă. Nu, în niciun caz. Dar înseamnă o piaţă de servicii sociale funcţionale. Înseamnă mecanisme de contractare funcţionale, astfel încât furnizorii de servicii acreditaţi din societatea civilă să aibă acces la resursele respective”, a spus ea. AGERPRES