Oamenii care au fost expuși la mai multe surse de stres în pântece și în primii trei ani de viață ar putea fi mai sensibili la durere în prima tinerețe decât cei cu mai puțină expunere la stres sau fără acest tip de experiență, sugerează un nou studiu, citat de Reuters.
Cercetătorii s-au concentrat pe evenimentele sresante care ar putea apărea în familiile copiilor pe parcursul sarcinii sau în primii trei ani de viață. Este vorba despre complicațiile în sarcină, moartea unui prieten apropait sau al unui membru al familiei, problemele în căsnicie sau despărțirile, pierderea slujbei sau dificultățile financiare ori chiar schimbarea domiciliului. După aceea, au testat sensibilitatea la durere în cazul a 1.065 de tineri în vârstă de 22 de ani. Studiul a analizat două tipuri de astfel de sensibilitate – ca răspuns la presiune și ca răspuns la frig.
Rob Waller, principalul autor al studiului și cercetător la Universitatea Curtin din Perth, Australia, a explicat că stresul poate duce la începerea proceselor care activează genele asociate cu inflamația și dezactivează genele care ar putea ajuta organismul să lupte împotriva infecțiilor, a adăugat Waller. Tocmai de acceea, stresul a fost asociat cu o serie de boli inflamatorii, inclusiv diabetul și anumite tipuri de cancer.
„O stare pro-inflamatorie poate stimula sistemul nervos. Și este un mecanism cheie care se ascunde în spatele unei sensibilități mai mari la durere. Deși nu este o condiție prealabilă, o sensibilitate mai mare la durere poare, în ultimă instanță, să crească riscul de durere persistentă”, a explicat Rob Waller.