BNS vrea ca salariul minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, să fie 2.495 de lei

Blocul Naţional Sindical a susţinut în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, desfăşurat, luni, la Palatul Victoria, ca salariul minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, să fie 2.495 de lei, faţă de propunerea Guvernului – 2.262 de lei, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.

„Blocul Naţional Sindical a susţinut în întâlnirea din această seară o altă valoare a salariului minim. Propunerea Guvernului o ştiţi – 2.262 de lei. Blocul Naţional Sindical a susţinut ca salariul minim să fie 2.495 de lei de la 1 ianuarie 2020. Pe ce ne bazăm această propunere? Înainte de toate, analizele pe care le-am făcut pe coşul minim de consum şi pe coşul de trai decent arată în continuare o diferenţă uriaşă, aproape de la simplu la dublu, între nevoia cetăţeanului salariat şi valoarea salariului minim. Pe de altă parte, România are ratificat un instrument european, el se numeşte „Carta socială europeană”, revizuită, care ne obligă ca în piaţa muncii din România, ecartul între salariul minim şi salariul mediu pe economie sau raportul dintre cele două să fie… salariul minim să fie cel puţin 50% din salariul mediu pe economie”, a declarat Dumitru Costin.

El a precizat că, potrivit datelor de la Comisia de Prognoză pentru anul 2020, valoarea salariului mediu pe economie ar trebui să fie „undeva la 5.545 de lei”.

„Pe cale de consecinţă, aceasta e valoarea pe care eu am menţionat-o – 2.495 de lei -, asta ar trebui să fie valoarea salariului minim de la 1 ianuarie, ca să respectăm şi acest angajament internaţional”, a completat Costin.

Potrivit acestuia, în statele din Europa Centrală şi de Est, „liderii politici şi-au asumat deja renunţarea, ţară cu ţară, la modelul economic cu salarii mici”.

„Au realizat că au stat într-un model macroeconomic eronat, care nu a făcut nimic altceva decât să împingă milioane de cetăţeni în vârstă la muncă în afara graniţelor. Deci, este o eroare să rămâi în continuare în acelaşi model şi atunci le-am propus acest model de creştere accelerată a salariului minim, care ne ajută să rezolvăm şi obligaţia europeană pe care România şi-a asumat-o, şi, din discuţiile pe care le-am purtat în această seară, şi cu ministrul de Finanţe, prezent la întâlnire, am mers şi pe varianta unui impact neutru asupra angajatorilor. În ideea în care, dacă se acceptă valoarea pe care noi am propus-o, s-ar putea face nişte corecţii la Codul fiscal, astfel încât nivelul de contribuţii pe care le plăteşte un salariat din România – pentru că astăzi, în România, doar angajatul plăteşte contribuţia, angajatorul are o contribuţie discretă, 2,25, în rest grosul contribuţiei le plăteşte angajatul. Şi atunci să se poată ajusta nivelul de contribuţii, procentele de contribuţii, astfel încât să avem cumva un efect neutral asupra costurilor per angajat la nivelul angajatorului. Se poate găsi o soluţie de echilibru care însă să însemne un salariu minim brut mai mare decât cel propus de Guvern”, a mai declarat Costin.

La rândul său, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a afirmat că, în cadrul discuţiile purtate luni la Guvern, reprezentanţii organizaţiilor sindicale au susţinut ca în loc de două niveluri de salariu minim să existe patru astfel de paliere.

„Despre salariul minim, ceea ce am solicitat este ca să nu existe două niveluri, respectiv pentru muncitori necalificaţi sau lucrători necalificaţi şi studii superioare, ci să existe patru niveluri, adică necalificat, calificat, studii medii sau tehnice şi studii superioare. A rămas ca acest lucru să se discute în cadrul Comisiei de Dialog Social, care va rămâne joi, şi sperăm că, dacă nu apare noua guvernare, în momentul respectiv, săptămâna viitoare să poată ieşi hotărârea de guvern cu salariul minim garantat în plată, pe de-o parte, dar şi cu salariile minime funcţie de funcţiile respective, ca efect al faptului că nici până la ora actuală contractul colectiv de muncă la nivel naţional, dar şi contractele de muncă sectoriale nu se pot încheia în România datorită legislaţiei deficitare”, a adăugat Hossu.

La reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, din partea Executivului au participat premierul demis, Viorica Dăncilă, ministrul demis al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi ministrul demis al Muncii, Marius Budăi. AGERPRES