„LACUL CELOR O MIE DE POVEŞTI”

Expun: Andrei Baciu, Claudiu Bîrliba, Mihaela Burlacu şi Sorin Untu.

Perioada expoziţională: 4 – 29 noiembrie 2019

Vernisaj: marţi, 19 noiembrie 2019, ora 18:30, Sala „Diotima” a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Copou

„În fotografie, poveștile se scriu cu lumină iar atunci când un pasionat de fotografie ajunge prin locuri dragi sufletului lui, fiecare clipă trăită acolo devine o poveste.
Cuejdelul, lacul tăcut, ascuns în inima Munților Stânișoarei( jud. Neamț) ne-a ademenit de-a lungul anilor să-i străbatem malurile invadate de stufăriș și să ascultăm poveștile fostei păduri. În diminețile de vară și de toamnă, atunci când lacul respiră iar aburii se colorează în lumina primelor raze ale răsăritului, siluetele trunchiurilor uscate devin niște personaje dintr-o piesă de teatru sau dintr-o poveste aparte. De la o dimineață la alta, de la un răsărit la altul, totul e diferit şi oricât ai frământa malurile la dreapta şi la stânga, oricât ai schimba obiectivele si setările aparatului, oricât ai fotografia, frumuseţea clipelor de la primele ore ale zilei nu poate fi captată cu un aparat. Frumuseţea şi sălbăticia Cuejdelului și a oricărui loc din natură nu pot fi domesticite, prinse, aranjate după reguli lumeşti și/ sau artistice şi băgate intr-o colivie sau într-o ramă oricât te-ai strădui… ACEA fotografie pe care cei mai multi și-o doresc e doar o iluzie!!! ACEL moment pe care il trăieşti cu toate simţurile privind povestea de pe mal şi care te străbate din cap până-n picioare nu încape intr-un cadru. ACEL moment e doar al tău, într-o tăcere deplină și în vârfurile degetelor. În natură e nevoie SĂ TACI ca să-i poţi asculta povestea. ACEA fotografie e doar a ta si va rămâne în inima ta pentru totdeauna si nu pe cardul de memorie.
Cuejdelul, lacul din miezul muntelui, are povești pentru fiecare, doar că el și le dezvăluie tainic la revărsatul zorilor pentru ochii și inima celor care știu să-i asculte liniștea. Fotografiile sunt dovezile palide ale unor clipe care nu mai sunt dar pe care le vom purta cu noi fără filtre şi fără timpi de expunere, fără treimi şi compoziţii, fără diagonale, linii sau puncte de interes.”

Text: Mihaela Burlacu
Afiș: Florin Aioanei